French
DeutschEmil Bobu
| Emil Bobu | |
 Demnitarul Emil Bobu, 1974 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 22 februarie 1927 Vârfu Câmpului, România |
| Decedat | (87 de ani) București, România |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic)  |
| Căsătorit cu | Maria Bobu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Consilierul lui Nicolae Ceaușescu | |
| În funcție 1972 – 1973 | |
| Ministru de Interne | |
| În funcție 1973 – 1975 | |
| Viepreședinte al Consiliului de Stat | |
| În funcție 1975 – 1979 | |
| Viceprim-ministru al Guvernului | |
| În funcție 1980 – 1982 | |
| Secretar al CC al PCR | |
| În funcție 1982 – 1989 | |
| Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Alma mater | Școala de elevi meseriași CFR, Facultatea de Științe Juridice, Academia Ștefan Gheorghiu |
| Profesie | strungar, politician comunist, procuror la Procuratura Generală a RPR cu grad de căpitan |
Modifică date / text  | |
Emil Bobu (n. , Vârfu Câmpului, România – d. , București, România) a fost un demnitar comunist român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Emil Bobu provine dintr-o familie modestă de țărani; după școala elementară, a fost strungar.[1] În noiembrie 1945 a devenit membru PCR.[2] A fost procuror, membru al CC al PMR, secretar al CC al PCR, președinte al Sfatului Popular Regional Suceava, ministru de interne. În mai 1961 a fost decorat cu Medalia „A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România”. Emil Bobu a fost deputat în Marea Adunare Națională în 1961.[3]
În anul 1972 a fost numit consilier al lui Nicolae Ceaușescu iar în perioada 1973-1975 a fost Ministru de Interne.[4]
După 1989 a fost condamnat la închisoare pe viață pentru „participare la genocidul națiunii române” (conform Raportului Comisiei Tismăneanu). Pedeapsa i-a fost comutată în aprilie 1990 de Curtea Supremă de Justiție la 10 ani de detenție, în urma schimbării încadrării la „complicitate la omor deosebit de grav și complicitate la tentativă de omor deosebit de grav”. A efectuat șapte ani de detenție (conform AGERPRES) - trei ani de detenție conform cererii sale de eliberare condiționată acceptată de Tribunalul Militar la 18 iunie 1993 (Mediafax, Romania Liberă, Adevărul, Știrile ProTV[5], TVR, digi24, etc) după care a fost eliberat condiționat pentru motive medicale. După eliberarea din închisoare, a dus o viață retrasă, fără apariții publice.[6]
La 12 iulie 2014 a încetat din viață la Spitalul Universitar de Urgență București, în urma unui atac cerebral.[7]
A fost căsătorit cu Maria Bobu, fost ministru de justiție.
Decorații[modificare | modificare sursă]
Ordinul „23 August” clasa a III-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[8]
_-_Tallinn_Museum_of_Orders.jpg){kind=small}
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”, 3 februarie 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național, accesat la 15 iulie 2014
- ^ 2004 - Membrii CC, pag. 103
- ^ MălinBot, de, A MURIT EMIL BOBU. Mâna dreaptă a dictatorului Ceaușescu, fostul demnitar COMUNIST a încetat din viață după un ATAC CEREBRAL. Singurul INTERVIU VIDEO dat de Bobu: Nu înțeleg condițiile foarte concrete ale condamnării noastre | VIDEO (în Romanian), evz.ro
- ^ Emil Bobu, fostul consilier al lui Nicolae Ceaușescu, a murit, 13 iulie 2014, (r. C. ), Cotidianul, accesat la 15 iulie 2014
- ^ STIRILE PRO TV. „Fostul inalt demnitar comunist Emil Bobu a murit”.
- ^ Agenția Națională de Presă Agerpres: Emil Bobu, fostul demnitar din perioada comunistă, a decedat Arhivat în , la Wayback Machine., 13 iulie 2014
- ^ Dan Constantin: A murit Emil Bobu, înalt demnitar până în decembrie 1989, Jurnalul.ro, 12 iulie 2014
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Prezentonline - Emil Bobu, bufonul de la curtea lui Ceausescu Arhivat în , la Wayback Machine., 31 iulie 2007, Petre Dogaru
- Capturarea lui Bobu și a lui Mănescu Arhivat în , la Wayback Machine., 15 noiembrie 2009, Adevărul
- Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”[nefuncțională], 3 februarie 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național
- Emil Bobu a fost aplaudac-șef la ultimul congres al PCR[nefuncțională], 21 noiembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național
- A MURIT EMIL BOBU. Singurul INTERVIU VIDEO al demnitarului comunist: Nu înțeleg nici acum condițiile concrete ale inculpării, 14 iulie 2014, Mălin Bot, Evenimentul zilei
- Vladimir Tismăneanu: Partidul, Securitatea și tovarășul Bobu: Reflecții despre un tip uman, 15 iulie 2014, Vladimir Tismăneanu, Evenimentul zilei
- România, între comunistul naiv Bobu, criminalul Iliescu și securistul Voiculescu, 14 iulie 2014, Mălin Bot, Evenimentul zilei
| |||||||||||||||||