William Ramsay

William Ramsay
Date personale
Născut[9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Glasgow, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[13][14][15][16] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[9][10][11][12] Modificați la Wikidata
High Wycombe, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[17][14][15] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargaret Johnstone Marshall[*][[Margaret Johnstone Marshall (1855 - Mar 1936)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
profesor universitar[*]
istoric
arheolog Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[18] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversity College London
University of Strathclyde[*][[University of Strathclyde (university in Glasgow, Scotland, UK)|​]]
Universitatea din Bristol
Universitatea din Glasgow[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Tübingen[1]
Universitatea din Glasgow[*][2]
The Glasgow Academy[*][[The Glasgow Academy (school in Glasgow, Scotland, UK)|​]]
Universitatea din Tübingen[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*][[Bayerische Akademie der Wissenschaften (academy of sciences)|​]]
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Maghiară de Științe
Royal Society of Edinburgh[*][[Royal Society of Edinburgh (academy of sciences)|​]]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia de Științe din Torino[*][3]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratWilhelm Rudolph Fittig[*][[Wilhelm Rudolph Fittig (chimist german)|​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziMorris Travers[*][[Morris Travers (English chemist)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Membru al Societății Regale[*]
Ordinul Bath în grad de comandor[*]
Leconte Prize[*][[Leconte Prize (French prize for discoveries in science)|​]] ()
Premiul Nobel pentru Chimie[*] ()[4][5]
Medalia Elliott Cresson[*] ()[6]
medalia Matteucci[*] ()
doctor honoris causa al Universității Jagiellone din Cracovia[*] ()
Medalia August Wilhelm von Hofmann[*] ()
Ordinul Bath
Medalia Davy[*] ()[7]
Honorary Fellow of the Royal Society of Edinburgh[*][[Honorary Fellow of the Royal Society of Edinburgh (fellows of the Royal Society of Edinburgh who are of exceptional distinction)|​]]
Pour le Mérite
Longstaff Prize[*][[Longstaff Prize (award granted by the Royal Society of Chemistry)|​]] ()[8]  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Sir William Ramsay (n. , Glasgow, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , High Wycombe, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

ca recunoaștere pentru descoperirea gazelor inerte și a găsirii locului lor în tabelul periodic al elementelor

Viața[modificare | modificare sursă]

William Ramsay s-a născut în Queen’s Crescent, Glasgow. Ambii părinți proveneau din familii cu trecut științific. William avut parte de o educație care i-a asigurat o veritabilă erudiție, începută în orașul natal, la Academia din Glasgow și Universitatea din Glasgow, unde a studiat matematică și literatură. Era considerat excepțional în tot ce făcea: sport, limbi străine, matematică sau muzică. A încercat chiar și fabricarea sticlei și își prepara singur vasele pentru substanțele din laborator.

Unicul copil al familiei Ramsay trebuia să devină ministru, în viziunea părinților săi, însă interesul său pentru știință l-a condus către chimia organică. După terminarea studiilor universitare, a decis să urmeze cursurile Universității din Tubingen, alături de Wilhelm Rudolph Fittig. În Germania și-a sfârșit cursurile universitare cu o teză de doctorat cu tema Investigația acidului toluic și nitrotoluen, prezentată în 1872.

William Ramsay a desfășurat o bogată activitate didactică universitară cu începere din anul 1871 - la Glasgow, Bristol și Londra. În 1872 lucrează la Laboratorul Fittig din Tübingen. Din 1874 este asistent în chimie la Universitatea din Glasgow. În 1880 este numit director și profesor de chimie în cadrul Colegiului Universitar din Bristol. Primele două decenii din cariera lui Ramsay au fost ocupate de studii comparative. Abia în 1892 a început cercetările ce aveau să-i aducă Premiul Nobel mai târziu.

A avut contribuții importante în chimia organică, chimia anorganică și chimia fizică. A cercetat structura moleculară a lichidelor pure și a explicat în 1879 mișcarea browniană ca rezultat al șocurilor moleculare. A descoperit gazele nobile ( argonul, (1894), în colaborare cu Lord Rayleigh) și gazele inerte (kripton, neon, xenon, 1895), împreună cu Morris Travers și a determinat locul lor în sistemul periodic al elementelor lui Mendeleev, a obținut (1895) heliul.

În anul 1903, alături de Frederick Soddy a anunțat izolarea ultimului membru al seriei de gaze: radonul, pe care l-a numit „emanație de radiu” și a determinat masa atomică a radonului. A efectuat studii privind aerul atmosferic. Ramsay a demonstrat, de asemenea, că în dezintegrarea radiului are loc o emisie de particule alfa, încărcate cu nuclei de heliu. După această descoperire, în cercetările sale, Ramsay a crezut că a reușit să producă o transformare a cuprului în litiu și a thorului în carbon, expunând aceste materiale la dezintegrare cu radiu. Aceste presupuneri s-au dovedit a fi false, însă au fost importante, deoarece au sugerat că energia și particulele prezente în dezintegrările nucleare naturale pot transforma nucleii într-unii mai stabili. În 1904, a primit Premiul Nobel pentru Chimie.

Sir William Ramsay a devenit membru al Societății Regale în 1888, iar în 1902 a fost numit cavaler. A fost decorat cu medalii de aur în Franța, Germania și Marea Britanie. Pe lângă aceste dovezi de recunoștință, a devenit membru onorific al unui mare număr de universități și academii din țări ca Irlanda, Olanda, Germania, România și Norvegia. A fost numit comandant al Coroanei în Italia și ofițer al Legiunii de Onoare. A fost membru de onoare al Academiei Române.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ramsay, William (1852-1916),Q56645108[*] 
  2. ^ a b IeSBE / Ramzai, Viliam[*][[IeSBE / Ramzai, Viliam (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  4. ^ The Nobel Prize in Chemistry 1904 (în engleză), nobelprize.org, accesat în  
  5. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  6. ^ https://www.fi.edu/en/laureates/william-ramsay  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Award winners : Davy Medal (în engleză), accesat în  
  8. ^ https://www.rsc.org/prizes-funding/prizes/find-a-prize/longstaff-prize/previous-winners/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ a b c d Sir William Ramsay, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  10. ^ a b c d William Ramsay, Brockhaus Enzyklopädie 
  11. ^ a b c d William Ramsay, Autoritatea BnF 
  12. ^ a b c d William Ramsay, Gran Enciclopèdia Catalana 
  13. ^ „William Ramsay”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ a b Рамзай Уильям, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  15. ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  16. ^ 1911 Encyclopædia Britannica/Ramsay, Sir William[*][[1911 Encyclopædia Britannica/Ramsay, Sir William (encyclopedia article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  17. ^ „William Ramsay”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  18. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]