French
DeutschVanuatu
| Vanuatu | |||||
| Vanuatu Ripablik blong Vanuatu Republic of Vanuatu République du Vanuatu | |||||
| |||||
| Deviză: Let us stand firm in God | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 12.189 km² (locul 162) | ||||
| Apă (%) | 0% | ||||
| Cel mai înalt punct | mont Tabwemasana[*] (1.879 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Oceanul Pacific (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Port Vila | ||||
| Vecini | Australia | ||||
| Fus orar | UTC+11 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 16 loc/km² | ||||
| - Estimare 2020 | 300.019 | ||||
| Limbi oficiale | bislama, engleza, franceza | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică | ||||
| Președinte | Nikenike Vurobaravu | ||||
| Prim Ministru | Charlot Salwai | ||||
| Legislativ | Parlamentul Vanuatului(d) | ||||
| Capitala | Port Vila | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| PIB (nominal) | |||||
| - Total | 971.636.098 de dolar americani[2] | ||||
| Gini | 32,3 | ||||
| IDU | 0,607 | ||||
| Monedă | Vatu (VUV) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | VAN | ||||
| Cod mobil | 451 | ||||
| Prefix telefonic | +678 | ||||
| ISO 3166-2 | VU | ||||
| Domeniu Internet | .vu | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapelul Vanuatului[*]](Fi%C8%99ier:Flag_of_Vanuatu.svg)
![Stema Vanuatului[*]](Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Vanuatu.svg)
Republica Vanuatu este o țară insulară situată în Oceania. Arhipelagul se află la 1.750 km distanță de Australia.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Înainte de sosirea europenilor[modificare | modificare sursă]
Melanezienii au locuit pe insulele care alcătuiesc în prezent Vanuatu încă din anul 1300 î.Hr.
Sosirea europenilor (1606-1906)[modificare | modificare sursă]
În anul 1606 a sosit în arhipeleag primul alb: exploratorul portughez Pedro de Queirós. Europenii nu s-au întors decât în 1768, atunci când exploratorul francez Louis Antoine de Bougainville a acostat pe insula Ambae. În iulie-septembrie 1774 insulele au fost explorate de britanicul James Cook, care le-a numit New Hebrides (Noile Hebride).
Era colonială (1906–1980)[modificare | modificare sursă]
În 1906, Franța și Marea Britanie au început să administreze în comun insulele.
Independența (1980-prezent)[modificare | modificare sursă]
Noile Hebride, redenumite acum Vanuatu, și-au căpătat independența la 30 iulie 1980, sub prim-ministrul Walter Hadye Lin̄i.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Lanțul de insule care intră în componența acestui stat, situat la nord - est de Noua Caledonie, se întinde pe o distanță de aproximativ 800 km. Cele mai mari dintre cele treisprezece insule principale ale arhipelagului sunt Espiritu Santo (4.900 km²), Malekula (2.023 km²), Efate (923 km²) și Erromango (894 km).[5] În afară de acestea, Vanuatu mai dispune de aproximativ 70 de insule mai mici. Arhipelagul își datorează existența vulcanilor (în vecinătatea sa, au fost descoperite chiar două conuri submarine).
Clima[modificare | modificare sursă]
Clima este tropicală și subtropicală umedă, cu temperaturi medii multianuale de +27 °C în ianuarie și +23 °C în august. Cantitatea medie multianuală de precipitații este între 1.500 și 2.500 mm.
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Domeniul șefului de trib Roi Mata a fost înscris în anul 2008 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ 2020 National Population and Housing Census - Basic Tables Report, Volume 1, Version 2 (PDF) (în engleză), Vanuatu National Statistics Office[*], accesat în
- ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ Revista "Atlas", Ed. "Trustul de presă DeAgostini", nr. 134
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
