Theodor Kaluza

Theodor Kaluza
Date personale
Nume la naștereTheodor Franz Eduard Kaluza Modificați la Wikidata
Născut[1][4][5] Modificați la Wikidata
Göttingen, Regatul Prusiei, Imperiul German Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1][4][5] Modificați la Wikidata
Göttingen, RFG Modificați la Wikidata
ÎnmormântatStadtfriedhof Göttingen[*][6] Modificați la Wikidata
PărințiMax Kaluza[*][[Max Kaluza (German anglicist, university teacher and author)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiTheodor Kaluza[*][[Theodor Kaluza (matematician german)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul German
 Republica de la Weimar
 Germania Nazistă
 Republica Federală Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]
fizician teoretician[*]
fizician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăGöttingen  Modificați la Wikidata
Domeniufizică matematică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Christian-Albrecht[2]
Universitatea Georg-August din Göttingen[2]
Universitatea din Königsberg[*][2]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Königsberg[*][2]
Universitatea Georg-August din Göttingen[2]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratWilhelm Franz Meyer[*][[Wilhelm Franz Meyer (matematician german)|​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziUwe Timm Bödewadt[*][[Uwe Timm Bödewadt (Dr. phil. Christian-Albrechts-Universität zu Kiel 1935)|​]][3]
Helmut Freund[*][[Helmut Freund (mathematician)|​]][3]
Karl Peter Grotemeyer[*][3]
Gerhard Lyra[*][[Gerhard Lyra |​]][3]
Paul Ziegenbein[*][[Paul Ziegenbein (Dr. phil. Christian-Albrechts-Universität zu Kiel 1934)|​]][3]
Uwe Timm Bödewadt[*][[Uwe Timm Bödewadt (Dr. phil. Christian-Albrechts-Universität zu Kiel 1935)|​]][3]
Hans-Ludwig Schwarz[*][[Hans-Ludwig Schwarz (Dr. rer. nat. Georg-August-Universität Göttingen 1942)|​]][3]
Helmut Freund[*][[Helmut Freund (Dr. rer. nat. Georg-August-Universität Göttingen 1943)|​]][3]
Paul Ziegenbein[*][[Paul Ziegenbein (Dr. phil. Christian-Albrechts-Universität zu Kiel 1934)|​]][3]
Arno Ekke[*][[Arno Ekke (Dr. phil. Christian-Albrechts-Universität zu Kiel 1936)|​]][3]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruTeoria Kaluza – Klein  Modificați la Wikidata

Theodor Franz Eduard Kaluza (Pronunție în germană: /kaˈluːt͡sa/; n. , Göttingen, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , Göttingen, RFG) a fost un matematician și fizician german cunoscut pentru teoria Kaluza-Klein, care implică ecuații de câmp în spațiu-timp cu cinci dimensiuni. Ideea sa că forțele fundamentale pot fi unificate prin introducerea unor dimensiuni suplimentare a fost uitată și a reapărut mult mai târziu în teoria coardelor.

Viață[modificare | modificare sursă]

Kaluza s-a născut într-o familie romano-catolică din orașul Ratibor (astăzi Racibórz din Polonia), în provincia prusacă Silezia a Imperiului German. Kaluza însuși s-a născut în Wilhelmsthal (un sat care a fost încorporat în Oppeln (actualul Opole) în 1899). Și-a petrecut tinerețea la Königsberg, unde tatăl său, Max Kaluza, era profesor de limba engleză. A studiat matematica la Universitatea din Königsberg și și-a luat doctoratul cu o teză despre transformările Tschirnhaus. Kaluza a fost în primul rând matematician, dar a început să studieze teoria relativității. În aprilie 1919, Kaluza a observat că atunci când a rezolvat ecuațiile relativității generale ale lui Albert Einstein folosind cinci dimensiuni, atunci ecuațiile maxwelliene ale electromagnetismului au apărut spontan.[7] [8] [9] Kaluza i-a scris lui Einstein care, la rândul său, l-a încurajat să publice. Teoria lui Kaluza a fost publicată în 1921 într-o lucrare numit „Zum Unitätsproblem der Physik” cu sprijinul lui Einstein în Sitzungsberichte Preußische Akademie der Wissenschaften 966–972 (1921).

Ideea lui Kaluza este amintită ca teoria Kaluza – Klein (numită și după fizicianul Oskar Klein). Cu toate acestea, lucrarea a fost neglijată mulți ani, deoarece atenția a fost îndreptată către fizica cuantică. Ideea sa că forțele fundamentale pot fi explicate prin dimensiuni suplimentare a reapărut mult mai târziu, atunci când a fost dezvoltată teoria coardelor. Totuși, este de remarcat că multe dintre aspectele acestei teorii au fost publicate deja în 1914 de Gunnar Nordström, dar și lucrarea acestuia a trecut neobservată și nu a fost recunoscută când au reapărut ideile.

Restul carierei sale, Kaluza a continuat să vină cu idei despre relativitate și despre modele ale nucleului atomic. În ciuda sprijinului lui Einstein, Kaluza a rămas la un nivel scăzut (Privatdozent) la Königsberg până în 1929 când a fost numit profesor la Universitatea din Kiel. În 1935 a devenit profesor titular la Universitatea din Göttingen, unde a rămas până la moartea sa în 1954. Probabil cea mai bună lucrare a sa de matematică este manualul de matematică Höhere Mathematik für die Praktiker, care a fost scris împreună cu Georg Joos.

Kaluza a fost extraordinar de versatil. A vorbit și a scris în 17 limbi. De asemenea, avea o personalitate neobișnuit de modestă. El a refuzat ideologia nazistă și numirea sa în catedra de la Göttingen a fost posibilă doar cu dificultăți și cu ajutorul colegului său Helmut Hasse. S-au spus povești ciudate despre viața sa privată, de exemplu, că a învățat să înoate la treizeci de ani după ce a citit o carte și a reușit la prima încercare în apă.

Kaluza a avut un fiu (născut în 1910), cu același nume, care a fost, de asemenea, un matematician notabil.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b c d e https://cau.gelehrtenverzeichnis.de/person/74db5190-5cb4-e064-535d-4d4c60336d48?lang=en  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j Genealogia matematicienilor 
  4. ^ a b c d Theodor Franz Eduard Kaluza, Autoritatea BnF 
  5. ^ a b c d Theodor Franz Eduard Kaluza, Opća i nacionalna enciklopedija 
  6. ^ http://scienceblogs.de/astrodicticum-simplex/2016/08/07/tote-mathematiker-in-goettingen/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Daniela Wuensch. Kaluza—Klein Theory. Compendium of Quantum Physics 2009, pp 328–331.
  8. ^ Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften (1918) (Proceedings of the Prussian Academy of Sciences (1918)). archive.org. pp. 966–974
  9. ^ Proceedings of the Prussian Academy of Sciences (1918). p. 969. (cf., da num (für alle drei arten feldgleichungen) [... Ricci tensor...], so für den die maxwellschen gleichen gem fur die komponenten des verstorms [...] der raumzeitliche energietensor is also im wesentlichen mir stromdichte zu randern (Tr., Since then (for all three types of field equations) [... Ricci-flat manifold...], So for the same according to Maxwell's for the components of the verstorms [...] the spatio-temporal energy tensor thus essentially current density are random))

Legături externe[modificare | modificare sursă]