French
DeutschStanislav Binički
| Stanislav Binički | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Kruševac, Principatul Serbiei |
| Decedat | (69 de ani)[1][2][3][4] Belgrad, Teritoriul Comandantului Militar în Serbia |
| Înmormântat | Cimitirul Nou din Belgrad[*] |
| Cetățenie |  Serbia[5] |
| Ocupație | compozitor dirijor |
| Limbi vorbite | limba sârbă[6] |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1889–1920 |
| Cunoscut pentru | At Dawn March on the Drina |
Modifică date / text  | |
Stanislav Binički (în sârbă Станислав Бинички, pronunțat [stǎnislaʋ binǐt͡ʃkiː]; n. , Kruševac, Principatul Serbiei – d. , Belgrad, Teritoriul Comandantului Militar în Serbia) a fost un compozitor, dirijor și pedagog sârb. Student al compozitorului german Josef Rheinberger, a devenit primul director al Departamentului de Operă al Teatrului Național din Belgrad în 1889 și a început să lucreze cu Orchestra Militară din Belgrad un deceniu mai târziu. A compus prima operă sârbă, Na uranku în 1903. În 1911, Binički a înființat a doua Școală de muzică sârbă. S-a alăturat armatei sârbe după izbucnirea Primului Război Mondial și a compus una dintre cele mai faimoase opere ale sale, Marșul spre Drina, în urma victoriei sârbești în bătălia de pe Muntele Cer. S-a retras din funcția de șef al Departamentului Operei al Teatrului Național în 1920 și a murit la Belgrad în 1942. Este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori sârbi ai Generației anilor 1870.
Viața și cariera[modificare | modificare sursă]
Stanislav Binički s-a născut la 27 iulie 1872 în satul Jasika, lângă Kruševac, Principatul Serbiei. A studiat la Belgrad și München cu compozitorul german Josef Rheinberger.[8] Binički a fost primul director al Operei din Teatrul Național din Belgrad în 1889.[9] [10] În 1899, a început să colaboreze cu Orchestra Militară din Belgrad. A îmbogățit repertoriul muzical al orchestrei cu piese precum a Simfonia 8 a lui Franz Schubert, uvertura lui Richard Wagner Rienzi, Dansurile slave ale lui Antonín Dvořák și Simfonia italiană a lui Felix Mendelssohn Bartholdy.[11] Prima operă sârbă, Na uranku, a fost scrisă de Binički și a avut premiera în 1903.[12][13] Criticii de muzică John Warrack și Ewan West au descris opera ca pe o lucrare de pionierat și au lăudat utilizarea ingenioasă a lui Binički a unor stiluri muzicale contrastante pentru a înfățișa lupta dintre sârbi și turci.[8]
În 1911, Binički a înființat a doua Școală de muzică sârbă din cadrul Societății de Cântare Stanković.[14] A continuat să realizeze primele spectacole sârbe ale Simfoniei nr. 9 a lui Ludwig van Beethoven și a Creației lui Joseph Haydn.[10] A compus o piesă intitulată Serviciul Memorial în 1912.[10] Instrumentele și muzica scenică ale lui Binički au combinat în general elemente sârbești, ale Orientului Mijlociu și europene - în mare parte cele italiene. Lucrările sale corale sunt în mare parte reprezentative pentru muzica populară sârbă.[10]
Încurajat de Stanislav Binički, Teatrul Național a interpretat opere precum Trubadurul, Djamileh, Der Freischütz, Werther și Mignon în sezonul 1913-14. Munca teatrului național a fost întreruptă de izbucnirea Primului Război Mondial în vara anului 1914.[12] Binički s-a alăturat armatei sârbe după declararea războiului. El a compus ceea ce a devenit ulterior cunoscut sub numele de Marșul spre Drina la scurt timp după bătălia de pe Muntele Cer pentru a comemora victoria sârbă. El a dedicat-o comandantului său favorit în armată, colonelul Stojanović, care a fost ucis în luptă. Piesa sa a fost denumită inițial Marșul spre Victorie. Unii cercetători au emis ipoteza că Binički s-a inspirat dintr-un marș militar turc otoman.[15]
În 1915, Serbia a fost invadată de Austro-Ungaria, Imperiul German și Regatul Bulgariei. Liniile sârbești s-au prăbușit rapid, iar armata sârbă a fost forțată să se retragă prin Albania. Orchestra Militară de la Belgrad a pierdut ulterior toate instrumentele și întreaga sa arhivă muzicală. Binički a supraviețuit retragerii și a reușit să ajungă pe insula greacă Corfu, unde a strâns instrumente noi, și-a reconstruit partiturile și a aranjat un concert în Teatrul Național Corfu.[11] El și alți muzicieni sârbi au vizitat Franța în 1917, unde au început o activitate muzicală cu trei concerte susținute la Paris. După război, Binički s-a întors în Balcani și a luat parte la un tur de șase luni prin orașele nou-creatului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor.[16] S-a retras din funcția de șef al Sectorului Operei al Teatrului Național în 1920 [9] și a fost succedat de Stevan Hristić.[10]
Stanislav Binički a murit la Belgrad la 15 februarie 1942.[8]
Moștenire[modificare | modificare sursă]
Binički este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori sârbi ai Generației anilor 1870.[17] Marșul spre Drina este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale.[10] Piesa a cunoscut o popularitate răspândită în timpul și după primul război mondial[17] și a devenit una dintre cele mai cunoscute melodii naționaliste sârbe.[18]
Lucrări majore[modificare | modificare sursă]
Melodii solo[modificare | modificare sursă]
- Grivna - versuri de A. Šantić.[19]
- Kad ja vidjeh oči tvoje - J. Ilic.
- Da su meni oči tvoje - J. Ilić.
- o polju je kiša pala - J. Jovanović -Zmaj.[20]
- Spava moma
- Jorgovan grana procvala - A. Šantić.[21]
- Na Liparu - Đ. Jakšić.
- Mila sliko njena - A. Šantić.[22]
- Dan za danom u ton nepovrat.
- Siđi mi draga, siđi - J. Jovanović - Zmaj.
- Imam jednu želju.
Alte compoziții[modificare | modificare sursă]
- Pune oko sveta - B. Nušić
- Tašana - B. Stanković[23]
- Zlato moje, srce moje
- Cvetala mi ruža
- Imam jednu želju[24]
- Kraljevo kolo
- Srpskoj slobodi - muški zbor
- Đido - po D. Jenku
- U kolu (Iz zbirke "Seljančice")
- Na Uranku - operă, într-un singur act
- Jorgovan grana procvala
- Mijatovke
- Ekvinocijo - Uvertira - I. Vojnović
- Ježeva molitva
- Pesme iz Južne Srbije
- Svečani marš (Marš kraljeve garde)
- Potera - pesme
- Ljiljan i Omorika - bajka
- Taras Buljba
- Enon Arden - muzică de Richard Strauss - ar. teksta za recitaciju Stanislav Binički
- Pozdrav kraljevoj verenici - Partitura za mešoviti zbor, 1922 [25]
- Gardiski marš
- Irmos
- Duhovne pesme
- Marš na Drinu
- Paradni Marte
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Stanislav Binički”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Stanislav Binički, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ a b c d Stanislav Binički, Discogs, accesat în
- ^ a b c d Stanislav Binički, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ http://www.serbiancomposers.org/sr/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c Warrack & West 1996, p. 49.
- ^ a b Milanović 2009, p. 30.
- ^ a b c d e f Strimple 2005, p. 182.
- ^ a b Tomašević 2009, p. 37.
- ^ a b Milanović 2009, p. 20.
- ^ Samson 2013, p. 264.
- ^ Tomašević 2009, p. 45.
- ^ Petrović, Žarko (). „Marš na Drinu: Stanislav Binički komponovao je jedan od najlepših marševa” [The March on the Drina: Stanislav Binički Composed one of the Most Beautiful Marches]. Glas Javnosti (în Serbian).
- ^ Tomašević 2009, p. 39.
- ^ a b Samson 2013, p. 337.
- ^ Gordy 1999, pp. 128–129.
- ^ 1924 sheet music cover, "Grivna", Geca Kon, Belgrade. Scribd.com (12 January 2013). Retrieved on 31 July 2014.
- ^ 1924 sheet music cover, "Po polju je kisa pala", Geca Kon, Belgrade. Scribd.com. Retrieved on 31 July 2014.
- ^ "Jorgovan grana procvala" sheet music, Jovan Frajt, Belgrade. Kompozicija Šantićeve pesme iz zbirke "Grivna". Scribd.com (12 January 2013). Retrieved on 31 July 2014.
- ^ "Mila sliko njena" sheet music, Belgrade. scribd.com
- ^ "Tasana" sheet music. Scribd. Scribd.com (12 January 2013). Retrieved on 31 July 2014.
- ^ Kompozicije — Stanislav Binički Arhivat în , la Wayback Machine.. Riznicasrpska.net. Retrieved on 31 July 2014.
- ^ 1922 sheet music, "Pozdrav kraljevoj verenici", Belgrade, 1922. Scribd.com (12 January 2013). Retrieved on 31 July 2014.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- Gordy, Eric D. (). Culture of Power in Serbia: Nationalism and the Destruction of Alternatives. University Park, Pennsylvania: Pennsylvania State University Press. ISBN 0-271-01958-1.
- Milanović, Biljana (). „Serbian Musical Theatre from the mid-19th Century Until World War II”. În Rōmanou, Katy. Serbian and Greek Art Music: A Patch to Western Music History. Chicago, Illinois: Intellect Books. ISBN 978-1-84150-278-6.
- Samson, Jim (). Music in the Balkans. Leiden, Netherlands: Brill. ISBN 978-90-04-25038-3.
- Strimple, Nick (). Choral Music in the Twentieth Century. Milwaukee, Wisconsin: Hal Leonard Corporation. ISBN 978-1-57467-122-3.
- Tomašević, Katarina (). „Musical Life in Serbia in the First Half of the Twentieth Century: Institutions and Repertoire”. În Rōmanou, Katy. Serbian and Greek Art Music: A Patch to Western Music History. Chicago, Illinois: Intellect Books. ISBN 978-1-84150-278-6.
- Warrack, John; West, Ewen (). The Concise Oxford Dictionary of Opera
(ed. 3). Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-280028-0.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Biografie
- Fotografii cu Stanislav Binički
- Biografie pe site-ul web al Școlii de Muzică Stanislav Binički
- Informații pe YuYellow
- Scurtă biografie cu fotografii Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzică sârbă
- Stanislav Binički la IMDb
- Pagina web a festivalului de muzică Zilele Stanislav Binički
- Riznica srpska on Stanislav Binički Arhivat în , la Wayback Machine.
- Ravel l-a copiat pe Binički?
