Republica Sârbă Krajina

Republica Sârbă Krajina
Krajina Sârbă
Republika Srpska Krajina
Република Српска Крајина
—  Entitatea autoproclamată  —
← ← ←  – → →
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Bože Pravde
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăKnin
Religiecreștinism ortodox[*]​
Guvernare
Formă de guvernareRepublică
Președintele Republicii Sârbe Krajina[*]​ 
 - 1991–1992Milan Babić
 - 1992–1994Goran Hadžić
 - 1994–1995Milan Martić
Prim-ministru 
 - 1991–1992Dusan Vjestica
 - 1992–1993Zdravko Zecevic
 - 1993–1994Djordje Bjegovic
 - 1994–1995Borislav Mikelić
 - 1995Milan Babić
Legislativadunare națională[*]​
Istorie
Revoluția dovleac
Formarea OAS Krajina
Secesiune
Destrămarea Iugoslaviei
Trupele de luptă se predau
Acordul de la Erdut1995
Date statistice
Suprafață 
 - 199317.028 km²
Populație 
 - 1993435.595 loc.
     Densitate25,6 loc./km²
 - 1994430.000 loc.
Economie
MonedăDinar Krajina
Sursă suprafaței:[1] Sursa populației:[1][2]
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Harta

Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în sârbă Republika Srpska Krajina, RSK; Република Српска Крајина, РСК; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia. În limbile sârbă și croată, „krajina” este un arhaism pentru „frontieră”. În evul mediu, spațiul ocupat de Krajina se numea Mica Vlahie și era populată de vlahi (cunoscuți și ca morlaci) sârbizați și ortodocși.[necesită citare][4][sursa nu confirmă]

Ea a fost înființată în 1991, cu încurajarea guvernului federal de la Belgrad, care a finanțat-o în scopul de a sabota eforturile de creare a unei Croații independente. Guvernul autoproclamat i-a persecutat pe minoritarii croați, circa 180.000 dintre ei fiind obligați să-și părăsească locuințele. În 1995, guvernul croat a declanșat ofensiva Oluja, cu scopul de a prelua controlul asupra teritoriului RSK; în contextul operațiunilor militare, armata croată a comis crime de război și epurare etnică, ceea ce a dus la refugierea a 200.000 de sârbi.[5] Din acel moment, cea mai mare parte din teritoriu, inclusiv principalul oraș, Knin, a fost controlată de forțele croate; o rămășiță a ei a continuat să existe sub forma Slavoniei Orientale, intrată sub administrația ONU până la reintegrarea sa pașnică în Croația în 1998.

Guvernare[modificare | modificare sursă]

Președinți[modificare | modificare sursă]

Prim-miniștri[modificare | modificare sursă]

Președinți ai Adunării Naționale (Parlamentului)[modificare | modificare sursă]

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația Republicii Sârbe Krajina (1991-1993)
Naționalitate Procentaj
(1991)[6]		 Procentaj
(1991)		 Total
(1993)[7]		 Procentaj
(1993)
Sârbi 245 800 52,3 % 398 900 92 %
Croați 168 026 35,8 % 30 300 7 %
Alții 55 895 11,9 % 4 395 1 %
Total 469 721 100 % 433 595 100 %

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b en Klajn, Lajčo (2007). The Past in Present Times: The Yugoslav Saga. p. 199. University Press of America. ISBN 0-7618-3647-0.
  2. ^ en Svarm, Filip (15 august 1994). The Krajina Economy Arhivat în , la Wayback Machine.. Vreme News Digest Agency. Data accesării: 8 iulie 2009.
  3. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Editura Academiei R.P.R., 1959
  5. ^ „Crimele celorlalți”, Dw.com, accesat în  
  6. ^ „The Prosecutor of the Tribunal against Slobodan Milošević (IT-02-54) — Indictment. pag. 22” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .  Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)
  7. ^ „The Prosecutor vs. Milan Martic — Judgement. pag. 112” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .  Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Republica_Sârbă_Krajina&oldid=15663976