Regiunea Cernăuți

Regiunea Cernăuți
Чернівецька область
—  regiune  —
Drapel Stemă
Regiunea Cernăuți (Ucraina) Poziția geografică în Ucraina
Coordonate: 48°17′N 26°01′E ({{PAGENAME}}) / 48.28°N 26.01°E
Țară	Ucraina
KOATUU	7300000000
Atestare	7 august 1940
Reședință	Cernăuți
Subdiviziuni	11 raioane
Guvernare
- Primar	Fîșciuk Oleksandr Heorhiiovîci[*][[Fîșciuk Oleksandr Heorhiiovîci (politician)|​]] (Front Zmin[*][[Front Zmin (political party in Ukraine)|​]])
Suprafață
- Total	8,097 km²
Populație (2015[1])
- Total	▲909.965 locuitori
- Densitate	112,4 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	37
ISO 3166-2	UA-77
Prezență online
bukoda.ua OpenStreetMap relation
este compusă din Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herța
Modifică date / text

Cernăuți (în ucraineană Чернівецька область, transliterat: Cernivețka oblast') este o regiune din vestul Ucrainei. Capitala sa este orașul Cernăuți.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Numărul populației la 1 ianuarie[modificare | modificare sursă]

• Sursă:^[1]

Structura etnico-lingvistică[modificare | modificare sursă]

Componența lingvistică a regiunii Cernăuți

     Ucraineană (75,57%)

     Română (18,64%)

     Rusă (5,27%)

     Poloneză (0,3%)

     Bielorușă (0,2%)

     Ebraică (0,2%)

     Germană (0,1%)

     Alte limbi (0,26%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației regiunii Cernăuți era vorbitoare de ucraineană (75,57%), existând în minoritate și vorbitori de română (18,64%) și rusă (5,27%).^[2]

Populația numără^[3] 919.000 de locuitori, fiind grupată mai ales în mediul rural (60 %). Regiunea este multinațională, incluzând 70 de naționalități: 75% din locuitori sunt ucraineni, 20% români și implicit moldoveni, 4% ruși, celelalte etnii (polonezi, evrei, ș.a.) – 1%.

Românii sunt majoritari în raioanele:

• Herța – 94% din 32,2 mii
• Noua Suliță – 64% din 87,5 mii
• Adâncata – 51% din 72,7 mii

și prezenți în număr mare în raionul:

• Storojineț – 37% din 95,3 mii

După Masacrul de la Fântâna-Albă de la 1 aprilie 1941, numeroși români au plecat înspre Basarabia și regiunea a fost intens depopulată. În ultima vreme s-a pronunțat o accentuare a numărului de etnici ucraineni veniți pentru a coloniza această zonă, deși regiunea Cernăuți are o populație mult mai mică decât regiunile înconjurătoare.

Ucrainenii sunt majoritari în celelalte raioane, inclusiv în orașul Cernăuți unde reprezintă 80% din populație.

Populația românilor și moldovenilor (declarați) pe raioane[modificare | modificare sursă]

   Vezi și articolul:  Românii din UcrainaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Numărul acestora conform recensământului din 2001

Raion	Pop. 2001	% 2001
Herța	30.310	93,80%
Noua Suliță	56.233	64,30%
Adâncata	37.398	51,46%
Storojineț	35.402	37,15%
Hotin	5.161	7,13%
orașul Cernăuți	14.328	6,07%
Secureni	1.724	3,52%
orașul Novodnistrovsk	128	1,23%
Chelmenți	502	1,03%
Vijnița	254	0,42%
Cozmeni	204	0,28%
Zastavna	93	0,16%
Putila	39	0,15%
Total	181.780	19,78%

Hărți demografice[modificare | modificare sursă]

• 
  Procentajul vorbitorilor de română după comună.
• 
  Cea mai răspândită limbă la nivelul comunelor; cu verde: limba română.
• 
  Cele mai mari grupuri etnice, după comună; cu verde: românii (ambele nuanțe).
• 
  Structura etnică a raioanelor regiunii.
• 
  Raioanele cu un număr mai mare de români declarați (roșu închis), decât auto-declarați moldoveni (roșu deschis), și invers.
• 
  Limba ucraineană, în bază de comună.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Populația celor 11 raioane și 2 orașe regionale din reg. Cernăuți (2013 – 2015)^[4]

Raion	Suprafață km2	Populație 2013	Populație 2014	Populație 2015	Densitate
orașul Cernăuți	153	▲258.842	▲262.129	▲264.333	1.160
Raionul Storojineț	1.160	▲98.451	▲98.842	▲99.341	85,6
Raionul Noua Suliță	734	▼79.718	▼79.062	▼78.584	107,1
Raionul Adâncata	673	▲73.531	▲73.637	▲73.938	109,8
Raionul Cozmeni	607	▼70.024	▼69.603	▼69.400	114,3
Raionul Hotin	716	▼64.009	▼63.458	▼63.077	88,1
Raionul Vijnița	903	▼55.622	▼55.605	▲55.705	61,7
Raionul Zastavna	619	▼50.945	▼50.595	▼50.239	81,1
Raionul Secureni	661	▼44.405	▼44.099	▼43.803	66,3
Raionul Chelmenți	670	▼42.296	▼41.885	▼41.482	61,9
Raionul Herța	316	▲32.604	▲32.762	▲32.921	104,2
Raionul Putila	884	▲25.940	▲26.102	▲26.224	29,7
orașul Novodnistrovsk	7	▲10.776	▼10.729	▲10.918	1.560
Regiunea Cernăuți	8.104	▲907.163	▲908.508	▲909.965	112,4

În 2020 în Ucraina a avut loc o reformă administrativ-teritorială, prin care regiunea Cernăuți a fost divizată în trei raioane.

Localități[modificare | modificare sursă]

Până la reformă, regiunea Cernăuți se compunea din 11 raioane și 2 orașe subordonate direct regiunii. În total, regiunea Cernăuți era formată din 11 orașe, 8 orășele și 252 de comune (398 sate). Componentele regiunii Cernăuți erau următoarele:

• Raioane:
  • Raionul Adâncata ^[5]
    • orășelul Adâncata
    • 24 comune (37 sate): Bahrinești, Carapciu, Ceahor, Cerepcăuți, Corcești, Corovia, Cupca, Dimca, Iordănești, Lucovița, Mihuceni, Molodia, Oprișeni, Petriceni (Camenca), Sinăuții de Sus, Stănești, Stârcea, Suceveni, Tărășeni, Tereblecea (Terebliște), Tureatca, Valea Cosminului, Volcineț, Voloca pe Derelui

• • Raionul Chelmenți ^[6]
    • orășelul Chelmenți
    • 24 comune (32 sate): Babin, Bârnova, Burdiug, Buzovița, Chișla-Nedjimeni (Oselivca), Chișla-Zamjieva (Podvirivca), Cofa (Conovca), Comarova, Cozăreni, Grușevița, Ianăuți, Lencăuți, Levinți, Lucăceni, Moșaneți, Nelipăuți, Noua Suliță, Percăuți, Resteu-Atachi (Dnistrivca), Rosoșani, Varticăuți, Volcineți, Voronovița, Zelena
  • Raionul Cozmeni ^[7]
    • orașul Cozmeni
    • orășelele Lujeni și Nepolocăuți
    • 26 comune (43 sate): Berbești, Berhomet, Bila, Borăuți, Chisălău, Clivești, Clivodin, Cotul-Vânători, Davidești, Drăcineț, Dubăuți, Hlinița, Iujineț, Ivancăuți, Lașchiuca, Malatineți, Mămăești, Orășeni, Oșehlib, Stăneștii de Jos, Stăneștii de Sus, Stăuceni, Suhoverca, Șipeniț, Șișcăuți, Valeva
• Raionul Herța ^[5]
  • • orașul Herța
    • 13 comune (23 sate): Buda Mare, Culiceni, Godinești, Horbova, Hreațca, Lunca, Mihoreni, Mogoșești, Molnița, Ostrița, Poieni, Târnauca, Țureni
  • Raionul Hotin ^[6]
    • orașul Hotin
    • 31 comune (38 sate): Atachi, Belăuți, Bocicăuți, Capilauca, Ceponosa, Clișcăuți, Colencăuți, Cristinești, Cruglic, Darabani (Anadol), Dăncăuți, Dolineni, Gordeuți, Grozinți, Hajdeu de Sus (Iarivca), Malinți, Nedăbăuți, Pășcăuți, Perebicăuți, Poiana, Prigorodoc, Rașcov, Rucșin, Ruhotin, Săncăuți, Stăuceni, Șilăuți, Șirăuții de Sus, Tulbureni (Crutenchi), Vorniceni, Zarojani
  • Raionul Noua Suliță ^[8]
    • orașul Noua Suliță
    • 30 comune (42 sate): Bălcăuți, Berestea, Boian, Cerlena Mare, Cernăuca, Chișla-Salieva (Podvârna), Costiceni, Coteleu, Dinăuți, Doljoc, Forostna, Lehăcenii Tăutului (Priprutea), Leușenii Tăutului, Mahala, Marșenița, Mălinești, Mămăliga, Nesfoia, Rarancea (Redcăuți), Răchitna, Rângaci, Sânger (Jilivca), Slobozia Rarancei, Stălinești, Stroești, Șendreni (Dranița), Șerbinți, Tărăsăuți, Toporăuți, Vancicăuții Mari
  • Raionul Putila ^[9]
    • orășelul Putila
    • 13 comune (50 sate): Câmpulung Rusesc (Câmpulung pe Ceremuș), Chiselițeni, Coniatin, Dihtineț, Gura Putilei, Iablonița, Măreniceni, Plosca, Răstoace, Sârghieni, Seletin, Șipotele Sucevei, Zahariceni
  • Raionul Secureni ^[6]
    • orașul Secureni
    • 21 comune (28 sate): Beleusovca, Cobâlceni, Cormani, Culișcăuți, Grubna, Gvăzdăuți, Lomacineți, Lopativ, Mendicăuți (Alexeevca), Mihăileanca, Moldova (Bratanivca), Ojeva, Romancăuți, Seliștea, Serbiceni, Șebutinți, Șișcăuții Noi, Vasileuți, Vășcăuți, Vitreanca, Voloșcova
  • Raionul Storojineț ^[5]
    • orașul Storojineț
    • orășelul Crasna-Ilschi (Crasna)
    • 24 comune (36 sate): Bănila pe Siret, Bobești, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Budineț, Camena, Cireș, Ciudei, Comărești, Costești, Crăsnișoara Veche, Cuciurul Mare, Davideni, Igești, Jadova, Mihalcea, Panca, Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Ropcea, Slobozia Comăreștilor, Sneci, Tișăuți, Trei Movile
  • Raionul Vijnița ^[9]
    • orașele Vijnița și Vășcăuți
    • orășelul Berhomet pe Siret
    • 14 comune (31 sate): Bahna, Bănila pe Ceremuș, Carapciu pe Ceremuș, Ciornohuzi, Cireșel, Ispas, Lucavăț, Mihova, Milie, Slobozia Bănilei, Șipotele pe Siret, Vijnicioara, Vilaucea, Zamostea
  • Raionul Zastavna ^[5]
    • orașul Zastavna
    • orășelul Costrijeni
    • 32 comune (37 sate): Babin, Balamutca, Bosânceni, Cadobești, Cincău, Crișceatec, Cuciurul Mic, Culeuți, Dobronăuți, Doroșăuți, Horoșăuți, Iurcăuți, Mitcău, Mosoreni, Ocna, Onut, Pârâul Negru, Pohorlăuți, Prelipcea, Răpujineț, Rjavinți, Sămușeni, Șerăuții de Sus, Șubrănești, Tăuteni, Vadul Nistrului (Brodoc), Vasilău, Vaslăuți, Verbăuți, Vrânceni, Zadobruvca, Zvineace

• Orașe:
  • Cernăuți ^[5]
    • 3 sectoare (raioane): Raionul 1 Mai, Raionul Sadagura și Raionul Șevcenko)
  • Novodnistrovsk ^[6]

Din punct de vedere istoric, orașul Novodnistrovsk, raioanele Chelmenți, Hotin și Secureni (în întregime), raionul Noua Suliță (cu excepția comunelor Boian, Cernăuca, Lehăcenii Tăutului, Leușenii Tăutului, Mahala, Rarancea, Slobozia Rarancei și Toporăuți), precum și comunele Balamutca, Rjavinți și fostul sat Onutul-Mic din raionul Zastavna compun partea de nord a fostului județ interbelic Hotin (din nordul Basarabiei).

Raionul Herța (cu excepția comunelor Ostrița, Poieni și a satelor Țureni și Mamornița), împreună cu comuna Tureatca, cu satul Sinăuții de Jos din raionul Adâncata și cu satul Cotul Boianului din raionul Noua Suliță, compun Ținutul Herța și au făcut parte din fostul județ interbelic Dorohoi.

Celelalte localități ale regiunii, adică orașul Cernăuți, raioanele Cozmeni, Putila, Storojineț și Vijnița (integral), raionul Adâncata (fără o comună și un sat), raionul Zastavna (fără două comune și o fostă localitate), 8 comune din raionul Noua Suliță și 2 comune și 2 sate din raionul Herța compun Bucovina de Nord. Înainte de 1940, localitățile din Bucovina de Nord alcătuiau județele Cernăuți și Storojineț (integral), precum și circa o jumătate din județul Rădăuți.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

• 
  Universitatea din Cernăuţi
• 
  Cetatea Hotinului

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

• Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
• Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.

v • d • m Regiunea Cernăuți Raioane Adâncata · Chelmenți · Cozmeni  · Herța · Hotin · Noua Suliță · Putila · Secureni · Storojineț · Vijnița · Zastavna Orașe Cernăuți · Cozmeni · Herța · Hotin · Noua Suliță · Novodnistrovsk  · Secureni · Storojineț · Vășcăuți · Vijnița · Zastavna Așezări urbane Adâncata · Berhomet pe Siret · Chelmenți · Costrijeni · Crasna · Lujeni · Nepolocăuți · Putila Sate Boian · Cernăuca · Fântâna Albă · Voloca · mai mult...

v • d • m Împărțirea teritorială a Ucrainei Republică autonomă Crimeea Regiuni Cerkasî • Cernăuți • Cernihiv • Dnipropetrovsk • Donețk • Harkov • Herson • Hmelnîțkîi • Ivano-Frankivsk • Jîtomîr • Kiev • Kirovohrad • Liov • Luhansk • Mîkolaiiv • Odesa • Poltava • Rivne • Sumî • Ternopil • Transcarpatia • Vinnița • Volînia • Zaporijjea Orașe cu statut de regiune Kiev • Sevastopol

v • d • m Țări, teritorii și organizații cu limbă oficială română State suverane Republica Moldova · România State nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană¹ (de jure parte din Republica Moldova) Regiuni autonome Muntele Athos (Grecia) · Găgăuzia (Republica Moldova) · Voivodina (Serbia) Regiuni unde româna e limbă co-oficială la nivel regional/raional/sătesc Regiunea Cernăuți (Ucraina) · Regiunea Transcarpatia (Ucraina) Organizații internaționale Uniunea Europeană · Uniunea Latină ¹ În Transnistria, limba română se scrie cu alfabetul chirilic.