Păsările Republicii Moldova

Avifauna Republicii Moldova include 344 specii de păsări, dintre care 318 specii cu prezență certă (dovedită în articolele științifice sau în monografiile despre păsările din Republica Moldova sau observate recent), 16 specii cu prezență incertă (dar posibilă după hărțile de distribuție ale speciilor) și 10 specii cu prezență dubioasă.^{[1][2][3][4][5]} După monografia lui Averin și Ganea în 2 volume (Птицы Молдавии. 1970-1971^[6][7]) avifauna Republicii Moldova conținea 285 de specii și subspecii de păsări, inclusiv 10 specii prezente cu câte două sau trei subspecii. După 1970 au fost semnalate specii noi de păsări în Republica Moldova. După monografia lui Andrei Munteanu și Nicolai Zubcov Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova, 2010, 173 specii sunt cuibăritoare, dintre care 127 specii migratoare și 46 specii sedentare.^[8] Koblik în 2014 menționează 332 de specii în Republica Moldova, dintre care 14 cu prezență dubioasă și 318 cu prezență certă (dintre care 73 cu categorie fenologică neclară).^[3] În lista păsărilor din Republica Moldova din 2018 a Avibase^⁠(d) figurează 318 specii,^[9] în cea a eBird 230 specii,^[10] în cea a BirdLife International 237 specii.^[11], în cea a Universității de Stat din Moscova din 2018 figurează 317 specii.^[12] Vitalie Ajder menționează că în Republica Moldova până în 2014 au fost înregistrate 296 specii (dintre care 285 specii înregistrate până în 2010 și 11 specii noi descoperite în perioada 2011-2014).^[13] Silvia Ursul în 2016 include în lista păsărilor din Moldova 279 specii.^[14] În lista păsărilor din Republica Moldova a Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) din Moldova din 2020 sunt menționate 283 specii de păsări.^[15]

Aproape în fiecare an sunt descoperite specii noi: astfel, în luna septembrie 2017, ornitologii elvețieni și ai SPPN, Jonathan Hecke și Florian Klingel, au înregistrat pentru prima dată prezența sitarului de mal nordic (Limosa lapponica^⁠(d)) și a lupului de mare mic (Stercorarius parasiticus^⁠(d)) în Republica Moldova, în zona lacului Beleu, iar Vitalie Ajder a observat în martie 2017 un exemplar de pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus^⁠(d)) în raionul Leova, pe lacul de la Sărata Nouă.^[16] Jonathan Hecke a observat 2 exemplare de rață mandarin (Aix galericulata) în mai 2017 pe lacul din Grădina Dendrologică din Chișinău,^[17] această specie mai fusese observată acolo și în aprilie 2016.^[18] În 2019 Silvia Ursul a observat pentru prima dată în Republica Moldova în ianuarie 2019 pițigoiului de livadă în Mereșeuca, Ocnița și fâsa de munte pe malul Lacului Manta, lângă Pașcani, Cahul. Jonathan Hecke, Florian Klingel și Gheorghe Ticu au văzut în aprilie 2019 pentru prima dată în Republica Moldova pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica). Pe 11 mai 2019 Ion Grosu și Gheorghe Ticu au observat un exemplar al rândunicii roșcate (Cecropis daurica) în Republica Moldova lângă lacul de la Horești, raionul Ialoveni.

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

Arii de Importanță Avifaunistică[modificare | modificare sursă]

Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA, în engleză Important Birds Area - IBA) sunt arii importante pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. Programul IBA a fost lansat de BirdLife International în 1989 și este acceptat de către Uniunea Europeană ca fiind de o importanță majoră pentru conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor acestora, el fiind utilizat pentru ghidarea acțiunile de gestionare a suprafețelor importante pentru cuibăritul, migrația, hrănirea și iernarea populațiilor de păsări. Ariile de Importanță Avifaunistică trebuie să întrunească următoarele condiții: găzduiesc efective semnificative ale uneia sau mai multor specii de păsări amenințate la nivel global; fac parte dintr-o serie de arii care conțin o gamă de specii cu distribuție restrânsă; găzduiesc efective deosebit de mari de păsări migratoare sau gregare.^[19]

În Republica Moldova au fost desemnate 12 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA) pentru conservarea speciilor de păsări; aceste arii au fost stabilite de specialiști din Republica Moldova în colaborare cu BirdLife International. Cele 12 arii speciale avifaunistice sunt:^[20][21][22]

Cod	Arie de Importanță Avifaunistică	Suprafață (ha)
MD001	Otaci-Holoșnița (bazinul Dubăsari)	15.558,7
MD002	Bazinul Costești-Stânca	2.702,2
MD003	Balatina (rezervația științifică Pădurea Domnească)	6.413,9
MD004	Plaiul Fagului	5.850,5
MD005	Bazinul Ghidighici	1.175,3
MD006	Codrii	18.179,3
MD007	Golful Goieni⁠(d)	378,2
MD008	Lacul Sălaș	407,7
MD009	Copanca-Talmaza (zona umedă Nistrul de Jos)	432,4
MD010	Bazinul Cuciurgan	1.530,8
MD011	Manta-Beleu (Lacurile Prutului de Jos)	8.071
MD012	Bazinul Taraclia⁠(d)	1.436,2

• Lacul de acumulare Stânca-Costești situat în Bazinul râului Prut. Avifauna cuprinde 135 specii.^[21][22]
• Situl Balatina situat în lunca râului Prut, în apropierea satelor Cobani și Balatina, include Rezervația științifică Pădurea Domnească. Avifauna cuprinde 126 specii cuibăritoare, 2 specii oaspeți de vară, 3 specii oaspeți de iarnă, 47 specii migratoare (în pasaj).^[21][22]
• Plaiul Fagului situat în partea centrală a Republicii Moldova, în partea vestică a Podișului Codrilor de Nord, include Rezervația științifică Plaiul Fagului. Avifauna cuprinde 104 specii de păsări cuibăritoare, 6 specii sunt oaspeți de vară, 2 specii oaspeți de iarnă, 17 specii migratoare (în pasaj).^[22]
• Lacul de acumulare Ghidighici, situat în partea centrală a Republicii Moldova lângă Chișinău. Avifauna cuprinde 22 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 20 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările acvatice.^[21][22]
• Situl Codrii situat în partea centrală a Republicii Moldova în limitele Codrilor Centrali, include Rezervația științifică Codrii. Avifauna cuprinde 78 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii sunt oaspeți de vară, 7 specii sunt oaspeți de iarnă, 22 specii sunt migratoare (în pasaj). Predomină speciile silvice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Salaș situat în partea de est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Bâcului de Jos. Avifauna cuprinde 88 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 35 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările de baltă și speciile silvice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Cuciurgan situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Nistrului de Jos. Avifauna cuprinde 48 specii de păsări cuibăritoare și 76 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările complexului acvatic și palustru.^[21][22]
• Lacul Manta și Lacul Beleu situați în partea sudică a Republicii Moldova în limitele câmpiei Cahul, în partea stîngă a luncii a Prutului de Jos. Include Rezervația științifică a Prutului de Jos. Avifauna cuprinde 115 specii cuibăritoare, 53 de specii în pasaj, 7 specii oaspeți de vară, 1 specie oaspeți de iarnă. Predomină speciile acvatice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Taraclia situat în partea de sud a Republicii Moldova în limitele Podișului moldovenesc de nord-est, în lunca râului Ialpug. Avifauna cuprinde 13 specii cuibăritoare, 18 specii oaspeți de vară, 28 specii migratoare (în pasaj). Predomină speciile acvatice.^[21][22]
• Golful Goieni (Goian) situat în partea centrală a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în preajma satelor Iagorlîk și Goian, în bazinul râului Iagorlîk. Include Rezervația științifică Iagorlîc. Avifauna cuprinde 141 de specii. Predomină păsările acvatice.^[21][22][23]
• Situl Otaci-Holoșnița este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Unguri-Holoșnița” amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova. Avifauna cuprinde 205 de specii, dintre care 113 cuibăresc, iar 198 sunt migranți și vizitatori sezonieri.^[24][25]
• Situl Copanca-Talmaza este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” situat în partea de sud-est a Republicii Moldovei. Avifauna cuprinde 228 de specii, dintre care cuibăresc 127 specii.^[26]

Categorii fenologice[modificare | modificare sursă]

Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici, climatici, ai anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:^[27][28]

1. sedentare, păsări care, indiferent de anotimp, rămân în locurile natale tot timpul anului, chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae etc.).
2. oaspeți de vară sau migratoare, care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri, sosind din sud primăvara, iar toamna, când începe sezonul rece, se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia, Sylvia, Upupa, Cuculus etc.).
3. oaspeți de iarnă, care vizitează Moldova numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna), pentru a-și petrece timpul nefavorabil, venind din nord, unde au cuibărit, și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus, Buteo lagopus etc.);
4. păsări de pasaj (sau de trecere, de tranzit) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung pe aceste meleaguri (Pluvialis squatarola, Philomachus pugnax etc.).

Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat, accidental, solitari sau în grupuri mai mari, mai ales în timpul iernii (Acrocephalus agricola, Loxia curvirostra etc.).^[27][28]

O specie poate include mai multe categorii fenologice. Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca) este o pasăre de pasaj, oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. Rața roșie este o pasăre migratoare, ea vine în Moldova primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord, valea Nilului, nordul Peninsulei Arabice și India), o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în Moldova și cuibăresc (oaspete de vară), altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina, Rusia etc.), poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul Moldovei (pasăre în pasaj de primăvară). Toamna exemplarele care au cuibărit în Moldova migrează spre sud către cartierele de iernat. La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de Moldova, ele trec în pasaj prin Moldova (pasăre în pasaj de toamnă), iar unele exemplare iernează în Moldova pe apele neînghețate (oaspete de iarnă).

Lista păsărilor și populația estimată[modificare | modificare sursă]

Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN:

Imagine	Abr.	Denumire în engleză	Denumire în română
	EX	Extinct	Dispărută
	CR	Critically Endangered	Critic amenințată cu dispariția
	EN	Endangered	Amenințată cu dispariția
	VU	Vulnerable	Vulnerabilă
	NT	Near Threatened	Aproape amenințată cu dispariția
	LC	Least Concern	Neamenințată cu dispariția
	DD	Data Deficient	Date insuficiente
	NE	Not Evaluated	Neevaluată

Pentru speciile monotipice (care nu se divid în subspecii) s-a folosit semnul „-”, iar pentru subspeciile nemenționate în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”, aceste subspecii fiind preluate din alte surse (Del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds). Handbook of the Birds of the World (HBW) în 17 volume; Г. П. Дементьев, Птицы Советского Союза în 6 volume etc.). Pentru categoriile fenologice și populațiile estimate nedefinite clar în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”.

Ordinul Anseriformes (Familia Anatidae - lebede, gâște, rațe, gârlițe, călifari, ferestrași, eideri)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii[6][7]	Categorie fenologică[6][7][29]	Populația estimată[6][7][29]	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Anseriformes
Familia: Anatidae
Subfamilia: Cygninae, Lebede
Cygnus olor (J.F.Gmelin, 1789)[30][31]	Lebădă de vară	-	În pasajul de primăvară și toamnă, cuibărește rar. Oaspete de iarnă.	Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Cuibăresc 50-80 de perechi, iernează 50-1.100 de exemplare[32] Cuibărește, mai ales, pe lacurile de pădure și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. În timpul migrației pe lacurile mari, uneori se formează cârduri numeroase. Iernează regulat în unele sectoare ale lacului Cuciurgan și ale lacurilor cu izvoare, care nu îngheață. În iarna friguroasă și cu multă zăpadă din anii 84-85 ai sec. XX în bălțile de la Manta s-au adunat cca 500 de lebede.[33] Pe Lacul Beleu au fost observate 250 de exemplare pe 17 sept. 2017.[34]	[35]
Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758)[36][37]	Lebădă de iarnă	-	În pasajul de primăvară și toamnă, uneori iernează.	Specie rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Uneori primăvara numărul păsărilor în pasaj este mare: unele cârduri numără peste 100 de indivizi. Toamna efectivul de pasaj este mai mic. Iernează în partea inferioară a lacului Cuciurgan și în alte lacuri.[33] Vitalie Ajder și Silvia Ursul au observat 20 de exemplare la Unguri, raionul Dondușeni pe 15 ianuarie 2017.[38] Populația care iernează este estimată la 10-150 de exemplare.[39]	[40]
Cygnus columbianus (Ord, 1815)[41][42]	Lebădă mică	Cygnus columbianus bewickii (Yarrell, 1830), unii autori o ridică în rang de specie Cygnus bewickii	Accidentală. Oaspete de iarnă.[13]	Specie foarte rară. Ion Grosu a observat în noiembrie 2012 șapte exemplare.[43] Florian Klingel a fost observat câteva exemplare în decembrie 2012 pe Lacul Beleu.[44] În noiembrie 2020, Gheorghe Țîcu și Alexandru Țurcan au observat pe lacul Beleu 3 exemplare.[45]	[46]
Subfamilia: Anserinae, Gâște
Anser anser (Linnaeus, 1758)[47][48]	Gâscă de vară	Anser anser rubrirostris Swinhoe, 1871	Oaspete de vară, cuibărește. În pasajul de primăvară și toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Cuibăresc 5-10 de perechi, iernează 0-5 de exemplare. [49] În timpul pasajelor se pot vedea mii de exemplare. Ornitologii de la SPPN au observat 5000 de exemplare pe lacul Manta pe 16 septembrie 2017[50] și 84 de exemplare pe Balta Gotești, raionul Cantemir, pe 12 mai 2017. [51]	[52]
Anser fabalis (Latham, 1787)[53][54]	Gâscă de semănătură	Anser fabalis fabalis (Latham, 1787)	În pasaj. Uneori iernează.[3]	Specie rară, descoperită în Republica Moldova în perioada 1970-1989.[4][55][56][57] În pasajul de tomnă câteva zeci de exemplare, uneori iernează.[58] Pe 30 noiembrie 2019 a fost observat de ornitologii de la SPPN un exemplar pe Iazul lui Iepure de lângă orașul Cimișlia.[59] Mihai Ghilan și Carabulea Vitalie au observat un exemplar de gâscă de semănătură pe malul lacului Iepure, lângă orașul Cimișlia pe 16.10.2021.[60]	[61]
Anser albifrons (Scopoli, 1769)[62][63]	Gârliță mare	Anser albifrons albifrons (Scopoli, 1769)	Oaspete în pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Uneori iernează.	Specie comună în pasaj. Se află în declin numeric. Iernează până la 750 de exemplare.[64][58]	[65]
Anser erythropus (Linnaeus, 1758)[66][67]	Gârliță mică	-	În pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Iernează 30-90 de exemplare.[68][58]	[69]
Branta ruficollis (Pallas, 1769)[70][71]	Gâscă cu gât roșu	-	În pasaj de toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Iernează până la 220 de exemplare.[72][58]	[73]
Subfamilia: Tadorninae, Călifari
Tadorna ferruginea (Pallas, 1764)[74][75]	Călifar roșu	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, foarte rar cuibărește.	Declinul numeric al populației. În pasaj câteva zeci de păsări. Cuibăresc 0-3 de perechi.[76] Ornitologii de la SPPN au observat 1 exemplar în mlaștinile de la Ialpug pe 24 iunie 2017,[77] 1 exemplar pe lacul Cahul pe 9 august 2017,[78] 2 exemplare pe lacul Taraclia pe 19 mai 2017[79] și 6 exemplare lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[80]	[81]
Tadorna tadorna (Linnaeus, 1758)[82][83]	Călifar alb	-	Oaspete de iarnă și în pasaj de toamnă, foarte rar cuibărește.	Populație în declin numeric. Grupări de zeci de păsări în pasaj. Cuibăresc 0-3 de perechi.[84] Ornitologii de la SPPN au observat 3 exemplare pe lacul Comrat pe 30 iunie 2017,[85] 6 exemplare pe lacul Taraclia pe 1 mai 2017[86] și câteva exemplare pe lacul Manta pe 16 octombrie 2016[87] În ultimii ani se reproduc regulat 1-2 perechi în lacurile gospodăriei piscicole din raionul Anenii Noi.[88]	[89]
Subfamilia: Anatinae, Rațe de suprafață
Anas platyrhynchos Linnaeus, 1758[90][91]	Rață mare	Anas platyrhynchos platyrhynchos Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește și în pasaj de toamnă, o parte iernează.	Cuibăresc peste o mie de păsări. Populații în declin numeric. În diferiți ani, iernează câteva mii de păsări pe lacul Cuciurgan și pe sectoarele neînghețate din cursurile mijlociu și inferior ale Prutului și Nistrului.[88] Cuibăresc 1.200-2.000 de perechi, iernează 3.100-10.500 de exemplare.[92]	[93]
Anas crecca Linnaeus, 1758[94][95]	Rață mică	Anas crecca crecca Linnaeus, 1758	Prezentă în pasaj, rar cuibărește și iernează.	Rară la cuibărit, populații în declin numeric. Populația nu a fost estimată.[96] Pe 15 ianuarie 1967, pe lacul Cuciurgan, au fost observate 200-250 exemplare.[97] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 60 exemplare pe 16 septembrie 2017,[98] lacul Beleu 80 exemplare pe 17 septembrie 2017,[34] lacul Taraclia 100 exemplare pe 16 septembrie 2017,[99] lacul Sărata Nouă 25 exemplare pe 23 septembrie 2017,[100] în sectorul Hîrjauca-Sipoteni 4 exemplare pe 5 aprilie 2017.[101]	[102]
Anas acuta Linnaeus, 1758[103][104]	Rață sulițar	-	În pasajul de primăvară și în cel de toamnă, parțial oaspete de iarnă.	Comună în pasaj. Populații în declin numeric. În timpul pasajul se întâlnesc în cârduri de 5-30 exemplare în principal pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului, lacul de acumulare Dubăsari, lacul Cuciurgan. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd de 100 de exemplare în zona neînghețată a lacululi Cuciurgan.[105] În pasajul de primăvară au fost văzute 750 exemplare în zona Prutului inferior.[58]	[106]
Mareca penelope (Linnaeus, 1758), sin. Anas penelope Linnaeus, 1758[107][108]	Rață fluierătoare	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, oaspete de iarnă.	Zeci și sute de păsări în pasaj. Populații în declin numeric. Iernează 20-200 de exemplare.[109] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 29 exemplare pe 29 septembrie 2016[110] și pe lacul Beleu 10 exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]	[111]
Mareca strepera (Linnaeus, 1758), sin. Anas strepera Linnaeus, 1758[112][113]	Rață pestriță	Mareca strepera strepera (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, prezentă și în pasaj de primăvară și de toamnă.	Populații în declin numeric. Cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 10-50 de exemplare.[114] În pasajul de primăvară au fost văzute 1700 de exemplare în zona Prutului inferior, 1100 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești, 500 de exemplare în zona Nistrului inferior. În pasajul de toamnă au fost văzute 1500-2500 de exemplare în zona Prutului inferior, 1000-2500 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 120 de exemplare pe 17 septembrie 2017[115]	[116]
Spatula clypeata (Linnaeus, 1758), sin. Anas clypeata Linnaeus, 1758[117][118]	Rață lingurar	-	Cuibărește și iernează.	Cuibăresc 1-5 de perechi pe lacurile bogate în vegetație, în bălțile Nistrului și Prutului. [119][88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 20 de exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]	[120]
Spatula querquedula (Linnaeus, 1758), sin. Anas querquedula Linnaeus, 1758[121][122]	Rață cârâitoare	-	În pasaj și cuibărește.	Comună în pasaj, rar la cuibărit. Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-150 de perechi.[123] În pasajul de primăvară au fost văzute 800 de exemplare în zona Nistrului inferior, iar în pasajul de toamnă au fost văzute 600-1200 de exemplare în zona Prutului inferior și 300-800 de exemplare în zona Nistrului inferior.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 300 de exemplare pe 15 aprilie 2017.[124]	[125]
Aix galericulata (Linnaeus, 1758)[126][127]	Rață mandarin	Monotipică	Evadată din grădini zoologice.	Au fost observate 2 exemplare în 2017 pe lacul din Parcul Dendrariu din Chișinău de Jonathan Hecke,[17] această specie a mai fost observată aici și în aprilie 2016[18]	[128]
Subfamilia: Aythyinae, Rațe scufundătoare
Aythya ferina (Linnaeus, 1758)[129][130]	Rață cu cap castaniu	-	Cuibărește și în pasaj de primăvară și de toamnă.	Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-120 de perechi, iernează 50-200 de exemplare.[131] În pasajul de primăvară au fost văzute 1800 de exemplare în zona Prutului inferior.[58] Pe 15 ianuarie 1967, un cârd compus din 150-200 de indivizi a fost observat pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[132]	[133]
Aythya nyroca (Güldenstädt, 1770)[134][135]	Rață roșie	-	Oaspete de vară și de iarnă, cuibărește.	Declinul numeric al populației. Cuibăresc 30-50 de perechi, populația care iernează nu a fost estimată.[136] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 350-400 de indivizi pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[137]	[138]
Aythya fuligula (Linnaeus, 1758)[139][140]	Rață moțată	-	Oaspete de iarnă și în pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.[4]	Câteva zeci de indivizi iernează, în pasaj sute. Populații în declin numeric. Cuibăresc 10-20 de perechi, iernează 40-240 de exemplare.[141] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, pe malul Nistrului 397 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița,[142] și 582 de exemplare la Unguri, raionul Ocnița.[143]	[144]
Aythya marila (Linnaeus, 1761)[145][146]	Rață cu cap negru	Aythya marila marila (Linnaeus, 1761)	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie comună. Iernează 20-90 de exemplare. [147] Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd compus din 50-60 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[148]	[149]
Netta rufina (Pallas, 1773)[150][151]	Rață cu ciuf	-	Oaspete de vară și de pasaj de primăvară și de toamnă, cuibărește.	Populații în declin numeric. Cuibăresc câteva perechi pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[88] În pasajul de primăvară apar în perechi sau în cârduri de 10-15 indivizi, însă în 1965 au fost observate cârduri formate din 30-200 indivizi pe lacurile și în bălțile din cursul inferior al Prutului. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd din 100 de indivizi pe porțiunea neînghețată a lacului Cuciurgan.[152]	[153]
Subfamilia: Merginae, Rațele de mare
Mergellus albellus (Linnaeus, 1758), sin. Mergus albellus (Linnaeus, 1758)[154][155]	Ferestraș mic	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează.	Specie rară. Iernează 3-15 exemplare.[156] În iernile din 1967, 1968 și 1969 au fost observați câte 20-50 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[157]	[158]
Mergus merganser Linnaeus, 1758[159][160]	Ferestraș mare	Mergus merganser merganser Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Este întâlnită în timpul pasajului de primăvară și de toamnă pe lacurile și în bălțile de pe cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. Iernează 20-180 de exemplare.[161] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 60 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[162] Jonathan Hecke a văzut 97 de indivizi pe 15 ianuarie 2017 pe malul Nistrului lângă Mereșeuca.[163]	[164]
Mergus serrator Linnaeus, 1758[165][166]	Ferestraș moțat	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie foarte rară. Iernează 20-80 de exemplare.[167] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 70 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[162]	[168]
Bucephala clangula (Linnaeus, 1758)[169][170]	Rață sunătoare	Bucephala clangula clangula (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Iernează 130-700 de exemplare.[171] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 50 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[172] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, 936 de exemplare pe malul Nistrului la Unguri, raionul Ocnița[173] și 716 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița[174]	[175]
Clangula hyemalis (Linnaeus, 1758)[176][177]	Rață de ghețuri	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează	Specie rară. Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 20-30 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[172]	[178]
Melanitta fusca (Linnaeus, 1758)[179][180]	Rață catifelată	-	În pasaj de toamnă	Specie foarte rară. F. F. Osterman a împușcat un mascul la sfârșitul lunii februarie 1885 în luncile inundate din apropierea orașului Bender. Un vânător a împușcat un exemplar pe 28 noiembrie 1963 pe malul lacului Badelnic în lunca inundabilă a Prutului inferior.[148] Ulterior nu a mai fost întâlnită,[181] dar conform informațiilor vânătorilor, la 25 noiembrie 1997, în vecinătatea satului Jura din raionul Rîbnița, au fost vânate 2 exemplare.[182]	[183]
Somateria mollissima (Linnaeus, 1758)[184][185]	Eider	Somateria mollissima mollissima (Linnaeus, 1758)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[186]
Subfamilia: Oxyurinae, Rațe cu coada ascuțită
Oxyura leucocephala (Scopoli, 1769)[187][188]	Rață cu cap alb	-	În pasaj de toamnă	Specie foarte rară. Nazarenko (1953) o menționează ca accidentală în cursul inferior al Nistrului. Averin și Ganea nu au observat-o în Moldova. Cu toate acestea, potrivit vânătorilor, aceasta era împușcată rareori toamna în mlaștinile Prutului.[189] În prezent este considerată specie dispărută.[4]	[190]

Ordinul Galliformes (Familia Phasianidae - fazani, potârnichi, prepelițe, cocoși de mesteacăn)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Galliformes
Familia: Phasianidae
Phasianus colchicus (Linnaeus, 1758)[191][192]	Fazan	Au fost aclimatizate mai multe subspecii: Fazanul mongol Phasianus colchicus mongolicus J. F. Brandt, 1844, Fazanul comun de vânătoare Phasianus colchicus colchicus Linnaeus, 1758, Fazanul negru Phasianus colchicus var. tenebrosus) etc.	Sedentară. Specie aclimatizată pe teritoriul republicii.	Populații în declin numeric. Populația este estimată la 8.500-10.000 de perechi cuibăritoare.[193]	[194]
Perdix perdix (Linnaeus, 1758)[195][196]	Potârniche	Perdix perdix perdix (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Populația este în declin numeric. Populația este estimată la 6.000-8.000 de perechi cuibăritoare.[197]	[198]
Coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)[199][200]	Prepeliță	Coturnix coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populații în ușor declin numeric. Populația este estimată la 3.500-4.500 de perechi cuibăritoare.[201]	[202]
Lyrurus tetrix (Linnaeus, 1758), sin. Tetrao tetrix Linnaeus, 1758[203]	Cocoșul de mesteacăn	Lyrurus tetrix viridanus (T. K. Lorenz, 1891)	În trecut era sedentară și cuibărea	Specie dispărută la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea	[204]

Ordinul Otidiformes (Familia Otididae - dropii, spârcaci)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Otidiformes
Familia: Otididae
Otis tarda Linnaeus, 1758[205][206]	Dropie	Otis tarda tarda Linnaeus, 1758	Accidentală, în pasaj. În trecut era sedentară și cuibărea.	Specie foarte rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Nu mai cuibărește în Moldova.[207] La finele anilor 1930 era o pasăre obișnuită și cuibărea regulat. Ca pasăre de pasaj a fost întâlnită în mai multe locuri din republică.[208] În perioada 1955-1970 a fost observată numai de 2 ori în zbor.[209] Pe 25 aprilie 2000 au fost observate 2 exemplare în zbor lângă Tiraspol.[210][211]	[212]
Tetrax tetrax (Linnaeus, 1758), sin. Otis tetrax Linnaeus, 1758[213][214]	Spârcaci, Dropie mică	-	În pasaj, în trecut era oaspete de vară și cuibărea	Specie foarte rară. La începutul secolului trecut dropia mică cuibărea în mod regulat în stepele din jud. Tighina și Ismail ale Basarabiei. În noiembrie 1982 a fost împușcată întâmplător o femelă în apropierea satului Cioburciu. De atunci nu a mai fost întâlnită în Moldova.[5][215]	[216]

Ordinul Gruiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Gruidae - cocori[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gruiformes
Familia: Gruidae
Grus grus (Linnaeus, 1758)[217][218]	Cocor	Grus grus grus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Populație în declin numeric. În Moldova cocorii sunt văzuți în pasajul de primăvară și de toamnă în zbor în stoluri de 2-400 indivizi, numai rareori pot fi văzuți pe pământ: Averin și Ganea au văzut 5 cocori în lunca râului Cogâlnic pe 13 mai 1966.[219] În ultimii ani sunt rar observați. La 18 noiembrie 2002, aproximativ 30 de cocori au fost văzuți în zbor deasupra Tiraspolului la o înălțime de 400 m.[220] Ion Grosu a văzut un cocor pe 3 aprilie 2016 deasupra lacului Taraclia.[221][222] În martie 2020 Andrei Lazarchevici a observat un stol de cocori format din 10 indivizi lângă Sipoteni (raionul Călărași).[223]	[224]
Anthropoides virgo Linnaeus, 1758, sin. Grus virgo (Linnaeus, 1758)[225][226]	Cocor mic	-	În pasaj, în trecut cuibărea	Specie dispărută. Cuibărea în stepele Moldovei la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. De atunci nu a mai fost văzută în Moldova.[227][88]	[228]

Familia Rallidae - cristei, cârstei, găinușe de baltă, lișițe[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gruiformes
Familia: Rallidae
Crex crex (Linnaeus, 1758)[229][230]	Cristel de câmp	-	Oaspete de vară, cuibărește	Număr redus de păsări. Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 110-250 de perechi.[231]	[232]
Porzana porzana (Linnaeus, 1766)[233][234]	Cresteț pestriț	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[235]	[236]
Zapornia pusilla (Pallas, 1776), sin. Porzana pusilla (Pallas, 1776)[237][238]	Cresteț mic	Zapornia pusilla pusilla (Pallas, 1776)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie foarte rară. Populația cuibăritoare nu a fost estimată.[239]	[240]
Zapornia parva (Scopoli, 1769), sin. Porzana parva (Scopoli, 1769)[241][242]	Cresteț cenușiu	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 80-150 de perechi.[243]	[244]
Rallus aquaticus Linnaeus, 1758[245][246]	Cârstel de baltă	Rallus aquaticus aquaticus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 150-250 de perechi.[247]	[248]
Gallinula chloropus (Linnaeus, 1758)[249][250]	Găinușă de baltă	Gallinula chloropus chloropus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Efectiv constant. Populația cuibăritoare este estimată la 1.200-1.800 de perechi.[251]	[252]
Fulica atra Linnaeus, 1758[253][254]	Lișiță	Fulica atra atra Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Pasăre comună. Populație în declin numeric ușor. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-6.000 de perechi. Iernează 500-800 de exemplare.[255]	[256]

Ordinul Columbiformes (Familia Columbidae - porumbei, turturele, guguștiuci)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Columbiformes
Familia: Columbidae
Columba livia Gmelin, 1789[257][258]	Porumbel de stâncă; Porumbel domestic	Porumbel de stâncă Columba livia livia J. F. Gmelin, 1789; Porumbel domestic Columba livia domestica J. F. Gmelin, 1789	Sedentară	Porumbelul de stâncă - câteva zeci de indivizi; Porumbelul domestic - este o formă comună atât la țară cât și în orașe. Populația cuibăritoare este estimată la 7.000-8.700 de perechi.[259]	[260]
Columba oenas Linnaeus, 1758[261][262]	Porumbel de scorbură	Columba oenas oenas Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Efectiv scăzut, în continuă descreștere, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[263]	[264]
Columba palumbus Linnaeus, 1758[265][266]	Porumbel gulerat	Columba palumbus palumbus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește, uneori iernează	Efectiv relativ constant. Populația cuibăritoare este estimată la 2.500-3.500 de perechi.[267]	[268]
Streptopelia turtur (Linnaeus, 1758)[269][270]	Turturică	Streptopelia turtur turtur (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 3.000-3.500 de perechi.[271]	[272]
Streptopelia decaocto Frivaldszky, 1838[273][274]	Guguștiuc	-	Sedentară	Specie comună. Efectiv constant. Populația cuibăritoare este estimată la 20.000-40.000 de perechi.[275]	[276]

Ordinul Charadriiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Burhinidae - păsările ogorului[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Burhinidae
Burhinus oedicnemus (Linnaeus, 1758)[277][278]	Pasărea ogorului	Burhinus oedicnemus oedicnemus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Probabil oaspete de vară, cuibăritoare. Prezență incertă[3][279]		[280]

Familia Charadriidae - prundărași, ploieri, nagâți[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Charadriidae
Charadrius alexandrinus Linnaeus, 1758[281][282]	Prundăraș de sărătură	Charadrius alexandrinus alexandrinus Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie rară văzută în pasajul de primăvară și de toamnă pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[283] Vitalie Ajder a observat 2 exemplare pe lacul Congaz pe 18 septembrie 2016.[284]	[285]
Charadrius dubius Scopoli, 1786[286][287]	Prundăraș gulerat mic	Charadrius dubius curonicus J. F. Gmelin, 1789	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Cuibăresc 5-10 perechi.[288] Frecvent văzută în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat 15 exemplare pe lacul Beleu la 17 septembrie 2017[34] și 10 exemplare pe lacul Taraclia la 16 septembrie 2017.[289]	[290]
Charadrius hiaticula Linnaeus, 1758[291][292]	Prundăraș gulerat mare	Charadrius hiaticula hiaticula Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă.	În Moldova se întâlnește destul de rar în timpul pasajului pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[293] Ornitologii de la SPPN au observat 22 exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 6 exemplare la Beșalma pe 19 mai 2017.[294]	[295]
Eudromias morinellus (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius morinellus Linnaeus, 1758[296][297]	Prundăraș de munte	-	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie rară. Averin și Ganea au observat-o din când în când în pasaj în grupuri mici de 3-5-10 indivizi în luncile râurilor Bâc, Ialpug, Cogâlnic și lângă satul Olănești.[298]	[299]
Pluvialis apricaria (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius apricarius Linnaeus, 1758[300][301]	Ploier auriu	Pluvialis apricaria apricaria (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie foarte rară întâlnită în pasaj de primăvară și de toamnă mai ales prin luncile râurilor mici din sudul republicii.[298] Ornitologii de la SPPN au observat-o și la recensământul păsărilor EuroBirdwatch 2017 din 31 septembrie - 1 octombrie.[302]	[303]
Pluvialis squatarola (Linnaeus, 1758), sin. Squatarola squatarola Linnaeus, 1758[304][305]	Ploier argintiu	Pluvialis squatarola squatarola (Linnaeus, 1758)	În pasaj de toamnă.	Specie rară. Averin și Ganea au observat-o în pasajul de toamnă pe malul lacului Cuciurgan și pe lacul Beleu.[306] Ornitologii de la SPPN au observat 2 exemplare pe lacul Comrat pe 2 octombrie 2016[307] și un exemplar pe lacul Beleu pe 6 octombrie 2019[308]	[309]
Vanellus vanellus (Linnaeus, 1758)[310][311]	Nagâț	-	În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.	Cuibăresc 350-500 de perechi.[312] Se întâlnește frecvent în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat pe 17 septembrie 2017 pe lacul Beleu 150 de exemplare.[34]	[313]

Familia Glareolidae - ciovlici[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Glareolidae
Glareola nordmanni Fischer, 1842[314][315]	Ciovlică negrie	-	În pasaj. Oaspete de vară, probabil cuibărește.	Specie foarte rară. A fost găsită în trecut în pasaj într-un număr mic, în special în regiunile sudice ale Moldovei, unde probabil cuibărea pe malurile lacurilor.[306] După 1970 nu a fost întâlnită.[4]	[316]
Glareola pratincola (Linnaeus, 1766)[317][318]	Ciovlică ruginie	Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766)	În pasaj de toamnă și de primăvară. Probabil cuibăritoare (oaspete de vară)	Specie rară, întâlnită în perioada migrațiilor de toamnă și de primăvară în luncile Prutului și Nistrului.[88] Averin și Ganea presupuneau că este cuibăritoare.[319] 4 exemplare au fost observate la 9 septembrie 2000 pe lacul Cuciurgan.[211] În apropierea orașului Tiraspol au fost observate în pasaj 33 de exemplare la 5 octombrie 1997.[182] Această pasăre a fost observată în dreptul localității Crihana Veche (raionul Cahul), pe data de 22 mai 2022 de către Viorica Paladi.[320]	[321]

Familia Stercorariidae - lupi de mare[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Stercorariidae
Stercorarius pomarinus (Temminck, 1815)[322][323]	Lup de mare	-	Prezență incertă[3]		[324]
Stercorarius parasiticus (Linnaeus, 1758)[325][326]	Lup de mare mic	-	Accidentală[3][16]	Găsită pe 16 septembrie 2017 de Jonathan Hecke și Florian Klingel pe lacul Manta, unde au fost observate 6 exemplare.[327]	[328]
Stercorarius longicaudus Vieillot, 1819[329][330]	Lup de mare codat	Stercorarius longicaudus longicaudus Vieillot, 1819	Prezență incertă[3]		[331]

Familia Scolopacidae - fluierari, pietruși, nisipari, fugaci, prundași, bătăuși, becaține, sitari, culici, notatițe[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Scolopacidae
Actitis hypoleucos Linnaeus, 1758, sin. Tringa hypoleucos Linnaeus, 1758[332][333]	Fluierar de munte	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Efectivul numeric este în descreștere. Cuibăresc 30-50 de perechi în colonii.[334]	[335]
Arenaria interpres (Linnaeus, 1758)[336][337]	Pietruș	Arenaria interpres interpres (Linnaeus, 1758)	În pasaj[13]	Specie rară.[338] Pe 24 august 2013 Ion Grosu a observat 10 exemplare pe lacul Beleu,[339][340] iar Jonathan Hecke a văzut 1 exemplar pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[341] În mai 2020 ornitologii de la SPPN au observat un exemplar lângă lacul Taraclia.[342]	[343]
Calidris alba (Pallas, 1764)[344][345]	Nisipar	Calidris alba alba (Pallas, 1764)	În pasaj.[3]	Specie rară în Republica Moldova, întâlnită periodic în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară.[88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 2 octombrie 2016.[346], a fost văzută și la EuroBirdwatch 2017 (31 septembrie – 1 octombrie).[302]	[347]
Calidris alpina (Linnaeus, 1758)[348][349]	Fugaci de țărm	Calidris alpina alpina (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj. În perioada 10 mai - 13 mai 1963, au fost văzute patru cârduri în luncile Prutului, fiecare cu 15-40 de exemplare.[350] Ornitologii de la SPPN au observat pe 16 septrmbrie 2017 pe lacul Manta 6 exemplare [351] și 5 exemplare pe lacul Congaz.[352]	[353]
Calidris canutus (Linnaeus, 1758)[354][355]	Fugaci mare	Calidris canutus canutus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Prezență incertă[3]		[356]
Calidris falcinellus (Pontoppidan, 1763), sin. Limicola falcinellus (Pontoppidan, 1763)[357][358]	Prundaș de nămol	Calidris falcinellus falcinellus (Pontoppidan, 1763)	În pasaj	În Republica Moldova este o specie rară de pasaj.[359][15] Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe lacul Taraclia 4 exemplare pe 19 august 2018.[361]	[362]
Calidris ferruginea (Pontoppidan 1763)[363][364]	Fugaci roșcat	-	În pasaj de primăvară	Specie rară. Grupuri mici (câte 10-20 indivizi fiecare) au fost notate de mai multe ori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari lângă satul Doibani la începutul lui mai 1962 și la sfârșitul lui august 1965.[365] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 21 exemplare pe 29 septembrie 2016.[366]	[367]
Calidris minuta (Leisler, 1812)[368][369]	Fugaci mic	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. În Moldova, această specie este observată în număr mic primăvara și toamna, în principal pe malurilor lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și mai rar în lacurile din lunca Prutului inferior.[370] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017.[371]	[372]
Calidris pugnax (Linnaeus, 1758), sin. Philomachus pugnax (Linnaeus, 1758)[373][374]	Bătăuș	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Efectiv redus. Este întâlnită în cârduri în timpul pasajului în lacuri și bălți.[375] Numărul obișnuit de păsări din cârdurile migratoare este de 30-50 indivizi, însă se observă uneori cârduri mai mari, de 100 sau mai multe păsări.[370] Ornitologii de la SPPN au observat cel puțin 150 de exemplare pe lacul Congaz lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[376] și 68 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[377]	[378]
Calidris temminckii (Leisler, 1812)[379][380]	Fugaci pitic	-	În pasaj[13]	Specie rară. Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Vitalie Ajder a observat pe lacul Congaz un exemplar pe 18 septembrie 2016.[381]	[382]
Gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)[383][384]	Becațină comună	Gallinago gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Se întâlnește rar în timpul migrațiilor, în stoluri. Un grup uriaș de cel puțin 1000-1200 indivizi a fost observat pe 7 septembrie 1962 în pajiștile mlăștinoase de lângă un lac mic în apropiere de Leușeni (raionul Hîncești).[385] Ornitologii de la SPPN au observat 200 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 120 de exemplare pe lacul Congaz pe 16 septembrie 2017.[386]	[387]
Gallinago media (Latham, 1787)[388][389]	Becațină mare	-	În pasaj	Specie foarte rară. A fost găsită în Moldova de 2 ori - pe 12 octombrie 1959, în luncile lacului Cuciurgan și pe 22 octombrie 1965 în plaurul Prutului inferior, pe malul lacului Fontan.[390]	[391]
Limosa lapponica (Linnaeus, 1758)[392][393]	Sitar de mal nordic	Limosa lapponica lapponica (Linnaeus, 1758)	În pasaj.[3][16]	A fost găsită în Moldova de Jonathan Hecke și Florian Klingel care au văzut în zbor un exemplar pe 17 septembrie 2017 în zona lacului Beleu.[394]	[395]
Limosa limosa (Linnaeus, 1758)[396][397]	Sitar de mal	Limosa limosa limosa (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în zonele inundabile ale râurilor mici Răut, Bîc, Ialpug, Cogâlnic etc. Cuibărește rar în luncile Prutului inferior.[398] Ornitologii de la SPPN au observat 100 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 20 de exemplare pe lacul Comrat pe 24 iunie 2017.[399]	[400]
Lymnocryptes minimus (Brünnich, 1764), sin. Lymnocryptes minima (Brünnich, 1764)[401][402]	Becațină mică	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă, uneori în cârduri mari (până la 50 de indivizi fiecare) în luncile inundabile.[403] Foarte rar iernează în lacul Cuciurgan.[4][404]	[405]
Numenius arquata (Linnaeus, 1758)[406][407]	Culic mare	Numenius arquata arquata (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[408] Ornitologii de la SPPN au observat 244 de exemplare pe mlaștinile râului Ialpug pe 24 iunie 2017[409] și 7 exemplare pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[410]	[411]
Numenius phaeopus (Linnaeus, 1758)[412][413]	Culic mic	Numenius phaeopus phaeopus (Linnaeus, 1758)	În pasaj	Specie foarte rară. În Moldova a fost văzut de Averin o singură dată un exemplar pe 6 aprilie 1960 lângă malul lacului Bucovăț.[408] De atunci nu a mai fost întâlnit.[4]	[414]
Numenius tenuirostris Vieillot, 1817[415]	Culic cu cioc subțire	-	Accidentală. Prezență incertă[3]		[416]
Phalaropus fulicarius (Linnaeus, 1758)[417][418]	Notatiță cu cioc lat	-	Prezență incertă[3]		[419]
Phalaropus lobatus (Linnaeus, 1758)[420][421]	Notatiță, Notatiță cu cioc subțire.	-	În pasaj[5][13][422]	Specie foarte rară,[338] descoperită în Moldova în aprilie 1982 de A.A. Cunicenco, care a observat un cârd de 15 notatițe pe heleșteiele crescătoriei de pești din apropierea satului Crihana Veche din raionul Cahul.[5] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe lacul Congaz în septembrie 2016.[423]	[424]
Scolopax rusticola Linnaeus, 1758[425][426]	Sitar de pădure	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar	Specie obișnuită în perioada de migrație. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în pădurile din luncile Nistrului și Prutului, în Codri, în grădini abandonate.[427] Cuibărește[359] și iernează rar.[4]	[428]
Tringa erythropus (Pallas, 1764)[429][430]	Fluierar negru	-	În pasaj	Specie foarte rară. Averin și Ganea nu au găsit-o în Moldova.[431] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 80 de exemplare pe 16 septembrie 2017[432] și 47 de exemplare pe lacul Sărata Nouă la 29 septembrie 2016.[433]	[434]
Tringa glareola Linnaeus, 1758[435][436]	Fluierar de mlaștină	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile Nistrului și Prutului și altor râuri, pe malurile lacurilor.[437] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 30 de exemplare pe 17 septembrie 2017,[438] 45 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 11 septembrie 2017[439] și 52 de exemplare pe iazul din Glodeni 28 iulie 2017[440]	[441]
Tringa nebularia (Gunnerus, 1767)[442][443]	Fluierar cu picioare verzi	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă pe lacuri, mlaștini și pajiști umede.[444][445] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 20 de exemplare pe 16 septembrie 2017[446] și 17 exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[447]	[448]
Tringa ochropus Linnaeus, 1758[449][450]	Fluierar de zăvoi	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în habitatele umede: pe lângă lacuri și ape curgătoare, este găsită și vara.[437][451][452] Iernează 3-10 exemplare.[453] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017,[454] 8 exemplare la Beleavinți (raionul Briceni) pe 29 martie 2017[455] și 12 exemplare pe 28 iulie 2017 pe iazul de la Glodeni[456]	[457]
Tringa stagnatilis (Bechstein, 1803)[458][459]	Fluierar de lac	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă.[460] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 43 exemplare pe 29 septembrie 2016,[461] 3 exemplare pe lacul Manta la 26 aprilie 2016[462] și 8 exemplare pe lacul Comrat la 24 iunie 2017[463]	[464]
Tringa totanus (Linnaeus, 1758)[465][466]	Fluierar cu picioare roșii	Tringa totanus totanus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Frecventă în pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibărește rar în pajiști umede, mlaștini, lacuri.[375]. Cuibăresc 80-150 de perechi. Efectivul oscilează.[29] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 1 exemplar pe 17 septembrie 2017,[34] 4 exemplare pe lacul de la Pistruieni (raionul Telenești) pe 30 aprilie 2017[467] și 40 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[468]	[469]
Xenus cinereus (Güldenstädt, 1775)[470][471]	Fluierar sur	-	În pasaj	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în august 1981 pe râul Turunciuc (braț al fluviului Nistru) unde au fost observate 11 exemplare.[5]	[472]

Familia Haematopodidae - scoicari[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Haematopodidae
Haematopus ostralegus Linnaeus, 1758[473][474]	Scoicar	Haematopus ostralegus longipes Buturlin, 1910	În pasaj	Specie rară.[452] Apare rareori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și altor lacuri mari din lunca Prutului inferior. M.N. Lozan a văzut un exemplar pe lacul Cuciurgan la 16 iunie 1969.[403] Jonathan Hecke a văzut un exemplar pe 19 mai 2019 pe Iazul Platina de la Chișcăreni.[475]	[476]

Familia Recurvirostridae - picioroange, ciocîntorși[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Recurvirostridae
Himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)[477][478]	Piciorong	Himantopus himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Cuibărește foarte rar. Populația cuibăritoare este estimată la 20-30 de perechi.[479]	[480]
Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758, sin. Recurvirostra avocetta Linnaeus, 1758[481][482]	Ciocîntors	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi.[483]	[484]

Familia Laridae - pescăruși, chirghițe, pescărițe, chire[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Laridae
Subfamilia: Larinae
Hydrocoloeus minutus Pallas, 1776, sin. Larus minutus Pallas, 1776[485][486]	Pescăruș mic	-	În pasaj	Specie foarte rară. Averin și Ganea au găsit-o de două ori în lunca Prutului: 5 exemplare la 10 mai 1963, pe plaurul de la Pașcani (raionul Cahul) și un exemplar a fost împușcat la 7 septembrie 1962 în satul Leușeni (raionul Hîncești).[487] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 21 mai 2016.[488]	[489]
Larus argentatus Pontoppidan, 1763.[490][491]	Pescăruș argintiu	Larus argentatus argentatus Pontoppidan, 1763. În clasificările mai vechi această specie includea subspeciile Larus argentatus cachinnans și Larus argentatus michahellis care în prezent sunt ridicate în rang de specii: Larus cachinnans și Larus michahellis	Accidentală[14]	Specie foarte rară. Populațiile cuibăritoare a acestei specii descrise în trecut sunt în prezent considerate că aparțin speciei Larus cachinnans.[492]	[493]
Larus cachinnans Pallas, 1811, sin. Larus argentatus cachinnans Pallas, 1811[494][495]	Pescăruș pontic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Cuibărește în lacurile și bălțile râului Prut și fluviului Nistru. Efectiv relativ scăzut.[496][497] Cuibăresc 0-20 de perechi.[498] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sălaș 300 de exemplare pe 21 august 2016,[499] 80 de exemplare pe lacul de la Cupcini pe 2 iunie 2017,[500] 41 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[501]	[502]
Larus canus Linnaeus, 1758[503][504]	Pescăruș sur	Larus canus heinei Homeyer, 1853	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.	Colonii izolate și puțin numeroase. Efectiv redus, în descreștere. Este semnalată în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna. În timpul pasajului sunt întâlnite în cârduri de până la 60 indivizi fiecare.[505][452] Iernează 5-15 exemplare.[506] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 8 exemplare pe 19 martie 2016[507] și 8 exemplare pe lacul Sălaș pe 13 ianuarie 2018[508]	[509]
Larus fuscus Linnaeus, 1758[510][511]	Pescăruș negricios	Larus fuscus fuscus Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în 1981-1982 pe Limanul Cuciurgan și crescătoria de pești din Crihana Veche (raionul Cahul).[5] Este întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna.[4] Un număr mare, 42 exemplare, iernau la gunoiștea localității Pervomaisc (raionul Slobozia) pe 10 februarie 1982, lângă lacul Cuciurgan. În 1985, în perioada 20-26 februarie pe lacul Cuciurgan, au fost văzute 30 de exemplare.[512] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Comrat 2 exemplare pe 15 aprilie 2017.[513]	[514]
Larus genei (Chroicocephalus genei) Brème, 1839[515][516]	Pescăruș rozalb	-	În pasaj.[3]	Un exemplar a fost văzut de Mihai Ghilan pe 7 mai 2022 pe lacul Sălaș, Anenii Noi.[517]	[518]
Larus glaucoides Meyer, 1822[519][520]	Pescăruș cu aripi albe	Larus glaucoides glaucoides B. Meyer, 1822	Accidentală	Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]	[522]
Larus hyperboreus Gunnerus, 1767[523][524]	Pescăruș de ghețuri	Larus hyperboreus hyperboreus Gunnerus, 1767	Accidentală	Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]	[525]
Ichthyaetus ichthyaetus (Larus ichthyaetus) Pallas, 1773[526][527]	Pescăruș asiatic	-	În pasaj.[13]	Specie foarte rară.[338] Pe 30 aprilie 2017 Jonathan Hecke și Silvia Ursul au observat 12 indivizi pe lacul de la Beșalma din Congaz. Aceasta a fost a doua observație a speciei în Republica Moldova, prima aparținând herpetologului Vlad Cioflec, în luna aprilie a anului 2015.[13][16][80] În aprilie 2020 Gheorghe Țîcu a observat 2 indivizi lângă lacul Taraclia.[528]	[529]
Larus marinus Linnaeus, 1758[530][531]	Pescăruș negru	-	Accidentală	Specie dispărută.[4] Un mascul a fost împușcat în satul Bulboaca în 1889. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Moldova.[532]	[533]
Larus melanocephalus Temminck, 1820 (Ichthyaetus melanocephalus)[534][535]	Pescăruș cu cap negru	-	Accidentală[4][3][16]	Specie foarte rară. Pe 31 martie 2017 Vitalie Ajder a observat un exemplar în raionul Leova, pe lacul de la Sărata Nouă.[16][536]	[537]
Larus michahellis J. F. Naumann, 1840, sin. Larus argentatus michahellis J. F. Naumann, 1840[538][539]	Pescăruș cu picioare galbene	Larus michahellis michahellis J. F. Naumann, 1840	În pasaj.[14]	Specie foarte rară. Au fost observate câteva exemplare pe 26 septembrie 2015 pe lacul Congaz de Florian Klingel.[540][541]	[542]
Larus ridibundus Linnaeus, 1766, sin. Chroicocephalus ridibundus (Linnaeus, 1766)[543][544]	Pescăruș râzător	-	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Oaspete de iarnă.	Specie comună. Efectiv relativ constant. Cuibărește în colonii din zeci de indivizi pe lacurile bogate în vegetație, în locurile mlăștinoase.[545] În Republica Moldova cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 320-800 de exemplare.[546]	[547]
Rissa tridactyla (Linnaeus, 1758)[548][549]	Pescăruș cu trei degete	Rissa tridactyla tridactyla (Linnaeus, 1758)	Accidentală. Probabil iernează[4][3]	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în februarie 1985 pe lacul Cuciurgan unde au observate 32 exemplare. Un exemplar a fost observat pe 4 decembrie 1991 pe pârâul "Kolkotovaya Balka" din Tiraspol.[550]	[551]
Subfamilia: Sterninae
Chlidonias hybrida (Pallas, 1811), sin. Chlidonias hybridus Pallas, 1811[552][553]	Chirighiță cu obraz alb	Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie rară, populații în declin numeric. Cuibăresc 150-200 de perechi.[554] În timpul perioadei de cuibărit formează colonii de 10-16 perechi în bălțile Prutului.[555] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 150 de exemplare pe 12 mai 2017[556] și 50 de exemplare pe lacul Manta la 16 septembrie 2017.[557]	[558]
Chlidonias leucopterus (Temminck, 1815), sin. Chlidonias leucoptera (Temminck, 1815)[559][560]	Chirighiță cu aripi albe	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Cuibărește în colonii mici pe lacuri, iazuri, lunci, bălți.[561] Ornitologii de la SPPN au observat la Făgădău, raionul Fălești 7 exemplare pe 14 mai 2016[562] și mai multe exemplare pe lacul Beleu pe 24 august 2013 [563]	[564]
Chlidonias niger (Linnaeus, 1758), sin. Chlidonias nigra (Linnaeus, 1758)[565][566]	Chirighiță neagră	Chlidonias niger niger (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere. Cuibăresc 200-300 de perechi.[567] Populează lacurile, mlaștinile, heleșteiele, afluenții cu apă lin curgătoare ai râurilor bogate în vegetație.[568]	[569]
Gelochelidon nilotica (Gmelin, 1789), sin. Sterna nilotica Gmelin, 1789[570][571]	Pescăriță râzătoare, Pescar maritim râzător, Pescăruș râzător, Pescar râzător.	Gelochelidon nilotica nilotica (J. F. Gmelin, 1789)	Accidentală.	A fost văzut un exemplar pe lacul Congaz, lângă Beșalma, la 6 aprilie 2019 de Jonathan Hecke, Florian Klingel și Gheorghe Ticu.[572]	[573]
Hydroprogne caspia (Pallas, 1770), sin. Sterna caspia Pallas, 1770, Hydroprogne tschegrava (Lepechin, 1770)[574][575]	Pescăriță mare	-	În pasaj	Accidentală. Specie foarte rară.[338] Averin și Ganea au văzut-o pe 24 mai 1965 pe râul Cogâlnic lângă Cimișlia. Pe 10 noiembrie 1967, pe Nistru, lângă Goian, au fost împușcat un exemplar. Șase exemplare au fost observate de A. I. Munteanu pe 2 august 1968 pe lacul Cuciurgan și trei pe 24 octombrie 1968 pe plaurul de la Cahul lângă satul Manta.[576] Florian Klingel, Gheorghe Ticu și Jonathan Hecke au observat 4 exemplare pe lacul Taraclia de lângă Svetlîi pe 6 aprilie 2019[577]	[578]
Sterna hirundo Linnaeus, 1758[579][580]	Chiră de baltă	Sterna hirundo hirundo Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Colonii de sute de indivizi. Efectiv în descreștere. Cuibăresc 20-40 de perechi.[581] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 50 de exemplare pe 1 mai 2017.[86]	[582]
Sternula albifrons (Pallas, 1764), sin. Sterna albifrons Pallas, 1764[583][584]	Chiră mică	Sternula albifrons albifrons (Pallas, 1764)	În pasaj.	Specie foarte rară, descoperită în Moldova pe 6 ianuarie 1981 pe Limanul Cuciurgan.[5] Cinci exemplare au fost văzute pe 16 august 2006 care se hrăneau pe canale de irigare din apropierea satului Cioburciu.[585]	[586]
Thalasseus sandvicensis (Latham, 1787), sin Sterna sandvicensis Latham, 1787.[587][588]	Chiră de mare	Thalasseus sandvicensis sandvicensis (Latham, 1787)	În pasaj.[3]	Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat 6 exemplare pe Lacul Sălaș din Anenii Noi pe 21 august 2016.[589]	[590]

Ordinul Pteroclidiformes (Familia Pteroclididae - găinușe de stepă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pteroclidiformes
Familia: Pteroclididae
Syrrhaptes paradoxus (Palllas, 1773)[591]	Găinușa de stepă	-	Accidentală? Prezență incertă[3]		[592]

Ordinul Gaviiformes (Familia Gaviidae - cufundari)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gaviiformes
Familia: Gaviidae
Gavia stellata (Pontoppidan, 1763)[593][594]	Cufundar mic, Fundac cu gușa roșie	-	În pasaj de toamnă	Specie rară.[452] Un cufundar mic a fost observat la 28 octombrie 1960 în lacul de acumulare Dubăsari și patru pe 25 septembrie 1965 pe un lac lângă satul Pașcani din raionul Cahul.[595] Un exemplar a fost observat la 1 decembrie 1995 pe râul Nistru lângă Tiraspol,[550] și altul în parcul Valea Trandafirilor din Chișinău în august 2008.[596]	[597]
Gavia arctica (Linnaeus, 1758)[598][599]	Cufundar polar, Fundac polar	Gavia arctica arctica (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă rar	Un număr neobișnuit de mare a fost remarcată în 1956, când la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie pe lacul Rotunda de lângă satul Manta a fost văzute 250-300 exemplare.[595] Pe lacul de acumulare Cuciurgan pe 2 septembrie 1997 a fost observat un exemplar; pe 7 octombrie 1998 au fost înregistrate în pasaj 35 de exemplare; pe 2 octombrie 1999 - 2 exemplare; pe 9 aprilie 1999 - 8 exemplare; pe 25 ianuarie 2001 - 3 exemplare.[600]	[601]

Ordinul Procellariiformes (Familia Procellariidae - ielcovani, furtunari)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Procellariiformes
Familia: Procellariidae
Puffinus yelkouan (Acerbi, 1827)[602][603]	Ielcovan estic, Furtunar	-	Accidentală. Prezență incertă[3]		[604]

Ordinul Ciconiiformes (Familia Ciconiidae - berze sau cocostârci)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Ciconiiformes
Familia: Ciconiidae
Ciconia nigra (Linnaeus, 1758)[605][606]	Cocostârc negru, Barză neagră	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1950 cuibăreau câteva perechi în preajma satului Cioburciu, raionul Ștefan Vodă. În 1976 o pereche a fost remarcată în apropierea satului Pânâșești, raionul Strășeni. De curând au fost semnalate cuiburi în pădurea de la Balatina și în gospodăria silvică Hâncești. Actualmente cuibăresc 3-6 perechi în luncile Prutului și Nistrului.[607][608]	[609]
Ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)[610][611]	Cocostârc alb, Barză albă	Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația este estimată la 400-600 de perechi cuibăritoare.[612]	[613]

Ordinul Pelecaniformes[modificare | modificare sursă]

Familia Pelecanidae - pelicani[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Pelecanidae
Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758[614][615]	Pelican comun	-	Oaspete de vară, odinioară cuibărea.	Specie în declin numeric, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Vine vara după hrană în stoluri din câteva sute de păsări în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[33] În apropierea satului Palanca au fost văzuți aproximativ 5 mii de pelicani în vara anului 1999.[616] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe 17 septembrie 2017 pe Lacul Beleu 200 pelicani,[34] iar Ion Grosu 100 pelicani pe 1 mai 2017 pe Lacul Taraclia[86]	[617]
Pelecanus crispus Bruch, 1832[618][619]	Pelican creț	-	Specie accidentală, care sosește vara din Delta Dunării pe lacurile și iazurile din sud.[620]	Câteva zeci de exemplare în bălțile din cursul inferior al Prutului care apar episodic vara și toamna după hrană din Delta Dunării.[621] Ion Grosu a observat 4 exemplare pe 22 mai 2016 pe lacul Manta.[622] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.	[623]

Familia Ardeidae - stârci, egrete, buhai de baltă[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Ardeidae
Subfamilia: Ardeinae
Bubulcus ibis (Linnaeus, 1758)[624][625]	Stârc de cireadă	Bubulcus ibis ibis (Linnaeus, 1758)	Accidentală.[3]	Viorica Paladi a observat în mai 2021 doi stârci de cireadă în Rezervația Științifică Prutul de Jos.[626] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe 11 septembrie 2021 pe lacul Manta[627]	[628]
Ardea cinerea Linnaeus, 1758[629][630]	Stârc cenușiu	Ardea cinerea cinerea Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Populația cuibăritoare este estimată la 300-500 de perechi.[631]	[632]
Ardea purpurea Linnaeus, 1766[633][634]	Stârc roșu	Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[635]	[636]
Ardeola ralloides (Scopoli, 1769)[637][638]	Stârc galben	Ardeola ralloides ralloides (Scopoli, 1769)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi.[639]	[640]
Ardea alba Linnaeus, 1758, sin. Casmerodius albus (Linnaeus, 1758), Egretta alba (Cramp and Simmons, 1977)[641][642]	Egretă mare	Ardea alba alba Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie rară. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi. Iernează 0-28 exemplare.[643]	[644]
Egretta garzetta (Linnaeus, 1766)[645][646]	Egretă mică	Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[647]	[648]
Subfamilia: Botaurinae
Botaurus stellaris (Linnaeus, 1758)[649][650]	Buhai de baltă	Botaurus stellaris stellaris (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește foarte rar. În pasaj.	Populația se află în declin numeric. Populația cuibăritoare este estimată la 30-70 de perechi.[651]	[652]
Ixobrychus minutus (Linnaeus, 1766)[653][654]	Stârc pitic	Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 1.200-1.500 de perechi.[655]	[656]
Subfamilia: Nycticoracinae
Nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)[657][658]	Stârc de noapte	Nycticorax nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Populația cuibăritoare este estimată la 500-900 de perechi.[659]	[660]

Familia Threskiornithidae - țigănuși, lopătari[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Threskiornithidae
Plegadis falcinellus (Linnaeus, 1766)[661][662]	Țigănuș	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[663]	[664]
Platalea leucorodia Linnaeus, 1758[665][666]	Lopătar	Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 10-20 de perechi.[667]	[668]

Ordinul Suliformes (Familia Phalacrocoracidae - cormorani)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Suliformes
Familia: Phalacrocoracidae
Phalacrocorax carbo (Linnaeus, 1758)[669][670]	Cormoran mare	Phalacrocorax carbo sinensis (Staunton, 1796)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi. Iernează 4-60 de exemplare.[671]	[672]
Microcarbo pygmaeus (Pallas, 1773), sin. Microcarbo pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmaeus (Pallas, 1773)[673][674]	Cormoran mic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi. Iernează 0 exemplare.[675]	[676]
Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus, 1761)[677][678]	Cormoran moțat	Phalacrocorax aristotelis desmarestii (Payraudeau, 1826)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[679]

Ordinul Phoenicopteriformes (Familia Phoenicopteridae - flamingi)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Phoenicopteriformes
Familia: Phoenicopteridae
Phoenicopterus roseus Pallas, 1811[3][680][681] Averin și Ganea îl menționează ca Phoenicopterus ruber[6][7] (probabil subspecia Phoenicopterus ruber roseus care este ridicată în prezent în rang de specie Phoenicopterus roseus)	Flaming roz	-	Accidentală	Specie foarte rară. În toamna anului 1965 pe lacul Manta a fost împușcat un flaming de vânătorii din Cahul.[682] De atunci nu a mai fost întâlnit în Moldova.[4]	[683]

Ordinul Podicipediformes (Familia Podicipedidae - corcodei)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Podicipediformes
Familia: Podicipedidae
Podiceps auritus (Linnaeus, 1758)[684][685]	Corcodel de iarnă	Podiceps auritus auritus (Linnaeus, 1758)	În pasaj.[4][3]	Specie foarte rară în pasaj descoperită în perioada 1970-1989.[4][56] Jonathan Hecke a observat un exemplar pe 16 septembrie 2017 pe lacul Manta.[686] În decembrie 2020 Vitalie Carabulea a observat 2 exemplare pe lacul Jepar de lângă Cimișlia.[687] Populația nu a fost estimată.[688]	[689]
Podiceps cristatus (Linnaeus, 1758)[690][691]	Corcodel mare	Podiceps cristatus cristatus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Este frecvent întâlnit la cuibărit. Specie aflată în declin numeric. Populația cuibăritoare este estimată la 200-250 de perechi. Iernează 6-20 de exemplare.[692]	[693]
Podiceps grisegena (Boddaert, 1783), sin. Podiceps griseigena (Boddaert, 1783)[694][695]	Corcodel cu gât roșu	Podiceps grisegena grisegena (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie cu o frecvență redusă. Cuibăresc câteva perechi. A.I. Osterman a găsit la 15 mai 1901 un cuib pe un iaz din vecinătatea Chișinăului cu patru ouă.[696] Vitalie Ajder și col. au observat 3 exemplare pe 24 iunie 2017 pe lacul Ciucur-Mingir,[697] Jonathan Hecke 3 exemplare pe 19 mai 2017 pe lacul Taraclia,[79] iar Andrei Lazarchevici 2 exemplare pe 12 mai 2017 pe iazul comunei Sipoteni.[698] Populația nu a fost estimată.[699]	[700]
Podiceps nigricollis Brehm, 1831, sin. Podiceps caspicus (Hablizl, 1783)[701][702]	Corcodel cu gât negru	Podiceps nigricollis nigricollis C. L. Brehm, 1831	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi.[703]	[704]
Tachybaptus ruficollis (Pallas, 1764), sin. Podiceps ruficollis Pallas, 1764[705][706]	Corcodel mic	Tachybaptus ruficollis ruficollis (Pallas, 1764)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Rar la cuibărit. Efectiv în descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi. Iernează 80-280 de exemplare.[707]	[708]

Ordinul Falconiformes (Familia Falconidae - șoimi, vânturei)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Falconiformes
Familia: Falconidae
Falco cherrug Gray, 1834[709][710]	Șoim dunărean	Falco cherrug cherrug J. E. Gray, 1834	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[712]	[713]
Falco columbarius Linnaeus, 1758[714][715]	Șoim de iarnă	Falco columbarius aesalon Tunstall, 1771	Oaspete de iarnă. În pasaj.	În Moldova iernează 9-28 de indivizi.[716]	[717]
Falco naumanni Fleischer, 1818[718][719]	Vânturel mic, Vinderel mic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 0-1 de perechi.[720]	[721]
Falco peregrinus Tunstall, 1771[722][723]	Șoim călător	Falco peregrinus peregrinus Tunstall, 1771, Falco peregrinus brookei Sharpe, 1873(?)	Oaspete de vară, cuibărește. Iarna pot fi întâlniți indivizi solitari. În pasaj.	Specie cu efectiv scăzut, iernează 5-20 de indivizi. BirdLife International nu a estimat populația.[724]	[725]
Falco subbuteo Linnaeus, 1758[726][727]	Șoimul rândunelelor	Falco subbuteo subbuteo Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 30-60 de perechi.[728]	[729]
Falco tinnunculus Linnaeus, 1758[730][731]	Vânturel roșu	Falco tinnunculus tinnunculus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, rar iernează. În pasaj.	Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 150-200 de perechi.[732]	[733]
Falco vespertinus Linnaeus, 1766[734][735]	Vânturel de seară	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 70-90 de perechi.[736]	[737]

Ordinul Accipitriformes[modificare | modificare sursă]

Familia Pandionidae - uligani[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Pandionidae
Pandion haliaetus (Linnaeus, 1758)[738][739]	Uligan pescar	Pandion haliaetus haliaetus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă.	Populația cuibăritoare este estimată la 0-1 de perechi.[740] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[741]

Familia Accipitridae - codalbi, vulturi, hoitari, acvile, șerpari, găi, ereți, șorecari, viespari, ulii[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Accipitridae
Subfamilia: Haliaeetinae
Haliaeetus albicilla (Linnaeus, 1758)[742][743]	Codalb	-	Sedentară cuibăritoare.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Vitalie Ajder și colab. au găsit 4 perechi cuibăritoare în 2012-2013: lângă lacul de acumulare Stânca-Costești, în Pădurea Domnească, în crescătoria piscicolă Cârja-Mața-Rădeanu și lângă lacul Manta.[744] Larisa Bogdea și colab. l-au găsit în aceleași locuri.[745] BirdLife estimează populația cuibăritoare la 0-2 de perechi.[746] Codalbul a fost observat cuibărind într-o pădure de lângă Hîrbovățul Nou, raionul Anenii Noi, pe 5 februarie 2022 de Mihai Ghilan.[747]	[748]
Subfamilia: Aegypiinae
Aegypius monachus (Linnaeus, 1766)[749][750]	Vultur pleșuv negru, Vultur negru	-	Accidentală. Odinioară cuibărea	Specie foarte rară în Republica Moldova.[751] Osterman[752] a găsit cuiburi în pădurea de la Cornești (județul Bălți), aici el a împușcat un exemplar pe 8 iulie 1901, iar în județul Bălți a împușcat în 1902 un alt exemplar și a prins un pui. Puzanov și Nazarenko[753] au întâlnit acest vultur de două ori: pe 27 septembrie 1949 în satul Cantemir a fost prins un exemplar, iar în timpul iernii din 1953-1954 au fost observați mai mulți vulturi în cursul inferior al Nistrului. În iulie 1951, acest vultur a fost împușcat lângă Ungheni.[754][711][755] Un subadult provenit din Spania a fost observat de Silvia Ursul și Alexandr Țurcan pe 15 februarie 2022 lângă localitatea Pistruieni, raionul Telenești.[756]	[757]
Gyps fulvus (Hablizl, 1783)[758][759]	Vultur pleșuv sur	Gyps fulvus fulvus (Hablizl, 1783)	Accidentală. Odinioară cuibărea.	Specie dispărută din Republica Moldova.[751] În trecut a cuibărit în Moldova. Radakov (1881) l-a întâlnit în valea Nistrului la sud de Bender. Osterman (1912, 1914) l-a găsit cuibărind. În iulie 1947 a fost întâlnit lângă satul Cosăuți. Puzanov și Nazarenko l-au observat în iarna anului 1953-54 în cursul inferior al Nistrului.[760][711][755]	[761]
Subfamilia: Gypaetinae
Neophron percnopterus (Linnaeus, 1758)[762][763]	Hoitar	Neophron percnopterus percnopterus (Linnaeus, 1758)	În trecut era oaspete de vară și cuibărea. În prezent apariție accidentală.[711]	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului al XX-lea cuibăreau 12-15 perechi pe malurile stâncoase ale râurilor Nistru și Reut. În 1975 mai cuibăreau 4-5 perechi.[711][755] În ultimii ani nu cuibărește.[764]	[765]
Subfamilia: Aquilinae
Clanga pomarina (Brehm, 1831), sin. Aquila pomarina (Brehm, 1831)[766][767]	Acvilă țipătoare mică	-	Oaspete de vară. În pasaj.	Actualmente în Moldova cuibăresc circa 2-5 perechi.[768] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[769]
Clanga clanga (Pallas, 1811), sin. Aquila clanga Pallas, 1811[770][771]	Acvilă țipătoare mare	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Specia se află la un pas de dispariție din fauna Republicii Moldova. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cuibăreau regulat circa 5 perechi în pădurile de pe Nistru și Prut și în Codrii. În prezent este întâlnită rar, inclusiv în perioada de cuibărire în rezervațiile Pădurea Domnească și Plaiul Fagului, în partea centrală a Codrilor, în pădurile mari de pe Nistru și în sudul țării. Cu toate acestea, în prezent nu există date sigure privind reproducerea acestei specii în Moldova și probabil cuibăresc 1-3 perechi.[711] După BirdLife nu mai cuibărește în republică.[772]	[773]
Aquila chrysaetos (Linnaeus, 1758)[774][775]	Acvilă de munte	Aquila chrysaetos chrysaetos (Linnaeus, 1758)	În pasaj, mai rar iernează. În trecut era sedentară și cuibărea.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. A fost observată foarte rar în ultimul timp în sezonul de cuibărit și în pasaj prin partea centrală a Codrilor.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 1-2 de perechi.[776]	[777]
Aquila heliaca Savigny, 1809[778][779]	Acvilă de câmp	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut era oaspete de vară și cuibărea.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La mijlocul secolului trecut, în Moldova cuibăreau circa 10 perechi. Ultimul cuib a fost găsit în 1975 în pădurea Cabac, raionul Nisporeni.[711] În prezent nu mai cuibărește.[780] Astăzi se întâlnește foarte rar în perioada de pasaj. Un exemplar a fost văzut de Mihai Ghilan pe 25 aprilie 2022 în Coșcalia, raionul Căușeni.[781]	[782]
Aquila nipalensis Hodgson, 1833, sin. Aquila rapax nipalensis Hodgson, 1833[783][784]	Acvilă de stepă	Aquila nipalensis orientalis Cabanis, 1854	În pasaj	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până la mijlocul secolului al XX-lea cuibărea regulat în regiunile sudice ale Moldovei. În anii următori a fost observată numai în pasaj.[711] Din 1963 pe teritoriul republicii n-a fost remarcată.[33] O acvilă de stepă a trecut în pasaj prin Republica Moldova la finalul lunii iunie 2023 venind din Turcia.[785]	[786]
Hieraaetus pennatus (Gmelin, 1788), sin. Aquila pennata Gmelin, 1788[787][788]	Acvilă pitică, Acvilă mică	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Populația cuibăritoare este estimată la 15-25 de perechi.[789] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[790]
Aquila fasciata (Vieillot, 1822), sin. Hieraaetus fasciatus (Vieillot, 1822)[791][792]	Acvilă porumbacă	Aquila fasciata fasciata Vieillot, 1822	Accidentală. Prezență incertă[3]		[793]
Subfamilia: Circaetinae
Circaetus gallicus (Gmelin, 1788), sin. Circaetus ferox (Gmelin, 1788)[794][795]	Șerpar	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară cuibăritoare[7]	În timpul migrațiilor se întâlnesc indivizi solitari. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1970 pe teritoriul republicii cuibăreau 5-6 perechi.[33] În prezent, a fost observată în pasaj în pădurile de-a lungul Nistrului și Prutului, și în Codrii, dar nu există date sigure privind cuibăritul acestei specii.[711] Vitalie Ajder a observat un exemplar la 23 septembrie 2017 pe lacul Sărata Nouă, raionul Leova,[796] Jonathan Hecke - un exemplar pe 17 septembrie 2017 în Slobozia Mare,[797] Andrew Core - un exemplar pe 4 iulie 2006 la Mănăstirea Saharna.[798] După BirdLife nu mai cuibărește în Moldova.[799]	[800]
Subfamilia: Milvinae
Milvus migrans (Boddaert, 1783), sin. Milvus korschun Gmelin 1891[801][802]	Gaie neagră	Milvus migrans migrans (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[803]	[804]
Milvus milvus (Linnaeus, 1758)[805][806]	Gaie roșie	Milvus milvus milvus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Oaspete de vară cuibăritoare[7]	Se întâlnește foarte rar în pasajul de toamnă și primăvară în pădurile din centrul republicii și din luncile Prutului și Nistrului. În anii 50-60 ai sec. XX cuibărea în pădurile din luncile Nistrului, lângă Cioburciu,[711][33] în prezent nu mai cuibărește în Moldova.[807] Un exemplar a fost recent văzut în orașul Grigoriopol pe 21 iunie 2019 de Alexandru Țurcan.[808]	[809]
Subfamilia: Circinae
Circus aeruginosus (Linnaeus, 1758)[810][811]	Erete de stuf	Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări rămân și iarna. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 70-100 de perechi.[812] Efectivul numeric oscilează	[813]
Circus cyaneus (Linnaeus, 1766)[814][815]	Erete vânăt	-	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.	Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului XX era o specie sedentară cuibăritore rară. În prezent este foarte rar observată în toate anotimpurile anului, dar nu există informații certe despre cuibăritul speciei în Moldova.[711] Ornitologii de la SPPN au observat-o în ultimii ani pe 18.02.2012, 03.12.2016, 27.04.2017, 20.08.2017, 13.01.2018.[816] După BirdLife nu cuibărește, însă iernează 5-10 exemplare.[817]	[818]
Circus pygargus (Linnaeus, 1758)[819][820]	Erete sur	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 2-4 de perechi.[821] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[822]
Circus macrourus S. G. Gmelin, 1770[823][824]	Erete alb	-	Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ultima dată cuibul acestei specii a fost semnalat în 1962 lângă satul Cornești, raionul Ungheni. Ulterior a fost întâlnită foarte rar și numai în timpul migrațiilor sezoniere.[33] Cu toate că în ultimii ani, prezența acestei specii pe teritoriul Moldovei nu a fost înregistrată,[711][825] Silvia Ursul a văzut un exemplar pe 19 ianuarie 2019 la hidrocentrala de lângă Naslavcea, Ocnița.[826]	[827]
Subfamilia: Buteoninae
Buteo rufinus Cretzschmar, 1827)[828][829]	Șorecar mare	Buteo rufinus rufinus (Cretzschmar, 1829)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.[830][13]	Specie rară. A fost găsit de Ion Grosu în august 2009 în Gordinești (raionul Edineț).[831][832] Populația cuibăritoare este estimată la 2-4 de perechi.[833]	[834]
Buteo buteo (Linnaeus, 1758)[835][836]	Șorecar comun	Buteo buteo vulpinus (Gloger, 1833)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Efectivul variază. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[837][838]	[839]
Buteo lagopus (Pontoppidan, 1763)[840][841]	Șorecar încălțat	Buteo lagopus lagopus (Pontoppidan, 1763)	Oaspete de iarnă. În pasaj.	Iernează cca 150- 250 de indivizi. Efectivul oscilează.[842]	[843]
Subfamilia: Perninae
Pernis apivorus (Linnaeus, 1758)[844][845]	Viespar	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Densitatea de cuibărire: 10-15 perechi/100 km² de pădure. Numărul de indivizi oscilează. În anii 50-60 ai sec. XX cuibăreau până la 20-25 de perechi,[33] astăzi - 1-10 perechi.[711][846]	[847]
Subfamilia: Accipitrinae
Accipiter nisus (Linnaeus, 1758)[848][849]	Uliu păsărar	Accipiter nisus nisus (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Populația cuibăritoare este estimată la 30-60 de perechi.[850]	[851]
Accipiter gentilis (Linnaeus, 1758)[852][853]	Uliu porumbar	Accipiter gentilis gentilis (Linnaeus, 1758)	Sedentară.	Populația cuibăritoare este estimată la 40-70 de perechi.[854]	[855]
Accipiter brevipes (Severtsov, 1850), sin. Accipiter badius brevipes Severtsov, 1850[856][857]	Uliu cu picioare scurte	-	Oaspete de iarnă. În pasaj. Cuibăritoare (oaspete de vară)	Specie rară. Averin și Gania au menționat-o ca posibil clocitoare.[858] În 2015-2016 Vitalie Ajder a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova.[859] Populația cuibăritoare nu a fost estimată.[860]	[861]

Ordinul Strigiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Strigidae - ciufi, cucuvele, buhe, bufnițe, ciuși, huhurezi[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Strigiformes
Familia: Strigidae
Asio flammeus (Pontoppidan, 1763)[862][863]	Ciuf de câmp, Ciuf de baltă	Asio flammeus flammeus (Pontoppidan, 1763)	Sedentară și în pasaj	Efectiv redus. Inclusă în Cartea