French
DeutschNoviciok
Noviciok (rusă новичок, în traducere literală novice sau începător) este numele dat unei serii de neurotoxine de a patra generație, produse în Uniunea Sovietică și Rusia între anii 1971 și 1993, ca arme chimice.[1][2] Cercetătorii sovietici care le-au creat susțin că ele sunt cei mai letali agenți toxici produși vreodată, unele versiuni fiind de cinci până la opt ori mai puternice decât VX.[3][4]
Otrăviri cu noviciok și controverse politice[modificare | modificare sursă]
Agenții noviciok au fost creați în cadrul programului sovietic secret cu numele de cod FOLIANT.[2][5] Se crede că cinci versiuni au fost adaptate pentru uz militar, cea mai versatilă fiind A-232 (Noviciok-5).[2] Aceste substanțe nu au fost niciodată utilizate pe câmpul de luptă. Guvernul britanic și alte guverne occidentale au susținut că un agent noviciok a fost utilizat în cazul de otrăvire Serghei și Iulia Skripal, în Salisbury, în martie 2018;[6] același agent a fost cauza otrăvirii unui cuplu de cetățeni britanici, tot în comitatul Wiltshire, în iulie 2018.[7][8] Prezentând cazul Skripal în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, reprezentantul britanic a acuzat Rusia de o „încălcare gravă a Convenției armelor chimice, prin omisiunea declarării programului noviciok. [...] Aceasta nu a fost o crimă obișnuită. A fost o utilizare ilegală a forței, o violare a Cartei Națiunilor Unite, baza ordinii legale internaționale.” În dezbaterea care a urmat, reprezentantul Rusiei a respins acuzațiile și a sugerat că însuși guvernul britanic ar fi organizat atacul, într-un efort de a discredita Rusia:: „Nu a fost întreprinsă nicio cercetare sau dezvoltare sub titlul noviciok. [...] Foarte probabil, originea acestui agent sunt țările care au făcut cercetări asupra acestor arme, inclusiv Marea Britanie.”[9]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Mirzayanov, 2009.
- ^ a b c Tucker, 2006.
- ^ Birstein, 2009.
- ^ Albats, 1999.
- ^ Pitschmann, 2014.
- ^ Ellen Barry și Richard Pérez-Peña: Britain Blames Moscow for Poisoning of Former Russian Spy, The New York Times, 12 martie 2018 (accesat în 16 iulie 2018).
- ^ Amesbury Novichok poisoning: Couple exposed to nerve agent, BBC News, 5 iulie 2018 (accesat în 16 iulie 2018).
- ^ Novichok: Murder inquiry after Dawn Sturgess dies, BBC News, 9 iulie 2018 (accesat în 16 iulie 2018).
- ^ Julian Borger: Spy poisoning: allies back UK and blast Russia at UN security council, The Guardian, 15 martie 2018 (accesat în 16 iulie 2018).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Vil S. Mirzayanov: State Secrets: An Insider's Chronicle of the Russian Chemical Weapons Program, Outskirts Press, 2009, ISBN 1432725661, ISBN 9781432725662 (accesat în 16 iulie 2018).
- Jonathan B. Tucker: War of Nerves: Chemical Warfare from World War I to Al-Qaeda, Anchor, 2007, Paperback ISBN 9781400032334, eBook ISBN 9780307430106 (accesat în 14 iulie 2018).
- Vadim J. Birstein: The Perversion Of Knowledge: The True Story Of Soviet Science, Westview Press, 2009, Paperback ISBN 978-0-8133-4280-1, eBook ISBN 978-0-7867-5186-0 (accesat în 16 iulie 2018)..
- Yevgenia Albats: The state within a state: The KGB and its hold on Russia – past, present and future, Farrar, Straus and Giroux, 1999, ISBN 0374527385, ISBN 9780374527389 (accesat în 16 iulie 2018)..
- Vladimir Pitschmann: Overall View of Chemical and Biochemical Weapons, Toxins (Basel), vol. 6(6), pp. 1761–1784, 2014 (accesat în 16 iulie 2018)..
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- D. Hank Ellison: Handbook Of Chemical And Biological Warfare Agents, 2-nd ed., CRC Press, Taylor & Francis Group, 2008, ISBN13: 978-0-8493-1434-6, ISBN10: 0-8493-1434-8 (accesat în 14 iulie 2018).
- Novichok agent, la ScienceDirect (accesat în 16 iulie 2018).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Lev Aleksandrovich Fedorov: Chemical Weapons in Russia: History, Ecology, Politics, Center of Ecological Policy of Russia, 1994 (accesat în 14 iulie 2018).
- Chemical Weapons, la Federation of American Scientists (accesat în 16 iulie 2018).