Novi Pazar, Serbia

Novi Pazar
Нови Пазар
—  oraș sârbesc[*]​, oraș mare și oraș  —

Stemă
Stemă
Map
Novi Pazar (Serbia)
Poziția geografică în Serbia
Coordonate: 43°09′00″N 20°31′00″E ({{PAGENAME}}) / 43.15°N 20.516666666667°E
Țară Serbia
DistrictDistrictul Raška
Comună[*]​ Grad Novi Pazar[*][[Grad Novi Pazar |​]]
Atestare Modificați la Wikidata
Componență100
Suprafață
 - Total15,34 km²
 - Urban15.34 km²
 - Administrative742 km²
Altitudine477 m.d.m.
Populație (2011)
 - Total66.527 locuitori
 - Urban66,527 locuitori
 - Administrative100,41 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal36300
36302
36303
36316
36318
36319
36322
Prefix telefonic+381(0)20
Localități înfrățite
 - Pendik[*][[Pendik (district and town of Istanbul, Turkey)|​]]Turcia
 - YalovaTurcia
 - InegölTurcia
Prezență online
www.novipazar.rs
Poziția localității Novi Pazar
Poziția localității Novi Pazar
Poziția localității Novi Pazar
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Novi Pazar (în sârbă Нови Пазар, lit. „Târgul Nou”) este un oraș situat în districtul Raška din sud - vestul Serbiei. În urma recensământului din 2011, zona urbană a avut 66.527 de locuitori, în timp ce zona administrativă a orașului (comuna) a avut 100.410 locuitori.[2] Orașul este centrul cultural al bosniacilor din Serbia și al regiuni istorice Sandžak.[3][4] În regiune se află o zonă multiculturală de musulmani și creștini ortodocși, multe monumente ale ambelor religii, precum Moscheea Altun-Alem și Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Nume[modificare | modificare sursă]

În timpul secolului al XIV-lea, sub vechea fortăreață sârbă din Stari Ras, a început să se dezvolte o importantă piață numită Trgovište. Până la mijlocul secolului al XV-lea, în perioada finală a cuceririi Serbiei Vechi de către Imperiul Otoman, o altă piață se dezvolta la aproximativ 11  km spre est. Locul mai vechi a devenit cunoscut sub numele de Staro Trgovište (Vechea Trgovište, în turcă Eski Pazar) și cel mai tânăr ca Novo Trgovište (Noua Trgovište, în turcă Yeni Pazar). Acesta din urmă s-a dezvoltat în ceea ce este acum orașul modern Novi Pazar.

Numele Novi Pazar (care înseamnă "Noul Bazar") a derivat din numele sârb Novo Trgovište, prin numele turcesc Yeni Pazar, iar Pazar este la rândul său derivat din bazar (din limba persană بازار,bāzār, cu sensul de piață).[5]

În Turcia modernă, orașul este cunoscut tot ca Yeni Pazar.[6]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Novi Pazar este situat pe văile râurilor Jošanica, Raška, Deževska și Ljudska. Se află la o altitudine de 496 m, în regiunea de sud-est Raška. Orașul este înconjurat de munții Golija și Rogozna, iar platoul Pešter se află la vest. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 742  km². Are 100 de așezări, în mare parte mici și răspândite pe dealurile și munții din jurul orașului. Cel mai mare sat este Mur, cu peste 3000 de locuitori.

Climat[modificare | modificare sursă]

Novi Pazar are un climat continental umed (clasificarea climatului Köppen: Dfb) tipic regiunii deluroase Raška, dar semnificativ mai cald decât orașul vecin Sjenica.

Date climatice pentru Novi Pazar
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 2.7
(36,9) 		5.6
(42,1) 		11.1
(52) 		15.5
(59,9) 		20.1
(68,2) 		23.6
(74,5) 		26.1
(79) 		26.4
(79,5) 		22.7
(72,9) 		16.5
(61,7) 		8.8
(47,8) 		4.3
(39,7) 		15,28
(59,51)
Media zilnică °C (°F) −0.6
(30,9) 		1.6
(34,9) 		6.3
(43,3) 		10.2
(50,4) 		14.6
(58,3) 		18.0
(64,4) 		20.1
(68,2) 		20.1
(68,2) 		16.7
(62,1) 		11.4
(52,5) 		5.2
(41,4) 		1.2
(34,2) 		10,4
(50,72)
Minima medie °C (°F) −3.9
(25) 		−2.4
(27,7) 		1.5
(34,7) 		5.0
(41) 		9.2
(48,6) 		12.5
(54,5) 		14.1
(57,4) 		13.8
(56,8) 		10.7
(51,3) 		6.4
(43,5) 		1.6
(34,9) 		−1.8
(28,8) 		5,56
(42)
Precipitații mm (inches) 71
(2.8) 		64
(2.52) 		66
(2.6) 		74
(2.91) 		92
(3.62) 		78
(3.07) 		68
(2.68) 		62
(2.44) 		69
(2.72) 		80
(3.15) 		93
(3.66) 		83
(3.27) 		900
(35,43)
Sursă: [7]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel din secolul al IX-lea

Unul dintre cele mai vechi monumente din zonă este Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel construit pentru prima dată în epoca romană. Capitala Principatului Serbiei, Ras, care a fost condus de dinastia Vlastimirović în perioada 768 - 980, a fost în apropierea orașului modern și a fost desemnat un loc din Patrimoniul Mondial UNESCO.  

În secolele următoare, regiunea unde se află acum Novi Pazar a fost principala provincie a statului sârb. Era o diviziune administrativă, de regulă sub stăpânirea directă a monarhului și, uneori, ca un apanaj. A fost ținutul de coroană, sediul sau apanajul diferitelor state sârbe de-a lungul Evului Mediu, inclusiv Regatul Sârb (1217-1345) și Țaratul Sârb (1345-1371). În 1427, regiunea a fost parte a Despotatului Serbiei și a fost condusă de despotul sârb Gheorghe Brancovici. Una dintre piețe se numea „Despotov trg” (piața Despotului). În 1439, regiunea a fost cucerită de Imperiul Otoman, dar a fost recucerită de către Despotatul Serbiei în 1444. În vara anului 1455, otomanii au cucerit din nou regiunea și au numit așezarea Trgovište Eski Bazar (Piața veche).

Novi Pazar a fost fondat oficial ca oraș în sine în 1461 de generalul otoman Isa-Beg Ishaković, guvernatorul bosniac al districtului (sangeacului), acesta a fondat, de asemenea, și Sarajevo.[8] Ishaković a decis să înființeze un nou oraș în zona Trgovište ca centru urban între râul Raška și Jošanica, la început a construit o moschee, o baie publică, o piață și o pensiune.

A fost orașul principal al provinciei Ras (vilaiet) până la desființarea sa în 1463, când a devenit parte a Vilaietului Jeleč. Primul document scris care menționează Novi Pazar datează din secolul al XV-lea și descrie decizia Republicii Ragusa de a numi un consul acolo. Orașul a fost bine dezvoltat până în acest moment, fiind la intersecția unor rute importante care duceau la Dubrovnik, Niš, Sofia, Constantinopol, Salonic, Sarajevo, Belgrad și Budapesta. Orașul a rămas, de asemenea, capitala Sangeacului Novi Pazar, care a fost, până în secolul XX, o unitate constitutivă a Eialetului Bosniei. Sangeacul a fost ocupat și administrat de Austro-Ungaria din 1878. În 1908 a fost readus în Imperiul Otoman ca parte a Vilaietului Kosovo, dar a fost preluat de Regatul Serbiei în 1912, în timpul Primului Război Balcanic.

În mod tradițional, în zonă a locuit un număr mare de albanezi și de slavi musulmani cu o cultură diferită de cea a sârbilor ortodocși.[9] Un raport contemporan a afirmat că atunci când forțele sârbe au intrat în Sangeacul Novi Pazar, acestea au „pacificat” pe albanezi.[10] În 1913, Novi Pazar a devenit oficial parte a Regatului Serbiei și, ca atare, a devenit parte din Regatul Iugoslaviei în 1918. Din 1929 până în 1941, Novi Pazar a făcut parte din Banovina Zeta din Iugoslavia.  

În bătălia pentru Novi Pazar, care a avut loc la sfârșitul anului 1941 în timpul celui de- al doilea război mondial, cetnicii, susținuți inițial de partizani, au încercat fără succes să cucerească orașul.  În urma răsturnării lui Slobodan Milošević de la putere la 5 octombrie 2000, prim-ministrul ales al Serbiei, Zoran Đinđić, ales recent a depus eforturi considerabile pentru a ajuta economic întreaga zonă a comunei Novi Pazar. De asemenea, cu ajutorul lui Đinđić, în 2002 a fost fondată Universitatea Internațională din Novi Pazar . El a făcut relații strânse cu liderii bosniaci, ca parte a planului său mai larg de reformare a Serbiei.[11] La doisprezece ani după asasinarea sa, Adunarea orașului Novi Pazar a decis să redenumească o stradă cu numele său.[12]

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Evoluția numărului populației
An Pop.   ±% p.a.  
1948 44.020 —    
1953 50.189 2,66%
1961 58.776 1,99%
1971 64.326 0,91%
1981 74.000 1,41%
1991 85.249 1,43%
2002 85.996 0,08%
2011 100.410 1,74%
Strada Prvomajska din Novi Pazar.

Conform ultimului recensământ oficial realizat în 2011, comuna Novi Pazar a avut 100.410 locuitori, în timp ce orașul propriu-zis a avut 68.749 de locuitori. Un total de 68,47% din populația comunei trăiește în zona urbană a orașului. Densitatea populației este de 135,32 locuitori pe kilometru pătrat.[13]

Novi Pazar a avut 23.022 de gospodării cu 4,36 membri în medie; numărul de locuințe a fost de 28.688. [14]

Structura religioasă din orașul Novi Pazar este predominant musulmană (82.710), cu ortodocși sârbi (16.051), atei (71), catolici (51) și alte grupuri minoritare.[15] Cea mai mare parte a populației vorbește fie limba bosniacă (74.501), fie sârbă (23.406).

Compoziția populației în funcție de sex și vârsta medie a fost următoarea:[15]

  • Bărbați - 49.984 (32,90 ani) și
  • Femei - 50.426 (34,14 ani).

În total 33.583 de cetățeni (mai mari de 15 ani) au avut studii medii (44,41%), în timp ce 7351 de cetățeni au avut studii superioare (9,72%). Dintre cei cu studii superioare, 5.005 (6,62%) au studii universitare.[16]

Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]

Compoziția etnică a așezărilor comunei Novi Pazar (recensământul din 2002) Verde - bosniaci; albastru - sârbi

Din secolul al XV-lea și până la războaiele balcanice, Novi Pazar a fost capitala sangeacului Novi Pazar. În mod obișnuit, ca și alte centre din zona mai largă, compoziția sa a fost multietnică, principalele comunități fiind formate din albanezi, sârbi sau musulmani vorbitori de limbi slave.[17] Scriitorul și exploratorul otoman Evliya Celebi a menționat că a fost unul dintre cele mai populate orașe din Balcani în secolul al XVII-lea. Evreii au trăit și ei în oraș înainte de al doilea război mondial.[18] Întreaga populație sârbă din Novi Pazar - 521 de persoane, a fost închisă, trimisă în lagărul de concentrare Staro Sajmište și ucisă în timpul conducerii organizației Balli Kombëtar.[19]

Compoziția etnică a zonei administrative a orașului (a comunei):[20][21]

Grup etnic Populație
1953 [22] 		Populație
1961 [23] 		Populație
1971 [24] 		Populație
1981 [25] 		Populație
1991 [26] 		Populație
2002 [27] 		Populație
2011 [2]
bosniaci - - - - - 65593 77443
sârbi 25177 27933 25076 21834 19064 17599 16234
musulmanii - 23250 37140 49769 64251 1599 4102
rromi - 37 210 444 334 69 566
gorani - - - - - 15 246
albanezi 144 126 307 233 209 129 202
muntenegreni 174 543 359 295 232 109 44
iugoslavi 13564 1261 183 931 700 136 67
turci 11009 - - - - - -
Alții 263 5627 1057 494 459 747 1506
Total 50331 58777 64326 74000 85249 85996 100410

Compoziția etnică a zonei urbane a orașului:

Grup etnic Populație
1948 [28] 		Populație
1953 [22] 		Populație
1981 [25] 		Populație
1991 [26] 		Populație
2002 [27] 		Populație
2011 [2]
Bosniaci / musulmani 1085 - 32798 43774 47243 58252
sârbi 10678 3466 6689 6698 6724 6576
gorani - - - - - 240
albanezi - 134 208 172 120 162
iugoslavii - 5944 848 570 105 64
turci - 4280 - - - -
muntenegreni - 145 246 190 93 39
Alții 229 135 310 345 1541 3410
Total 11992 14104 41099 51749 54604 68749

Așezări[modificare | modificare sursă]

În afară de zona urbană Novi Pazar (54.604), zona administrativă a orașului include următoarele așezări, cu populația de la recensământul din 2002 între paranteze:

Politică[modificare | modificare sursă]

Novi Pazar este guvernat de o adunare a orașului compusă din 47 de consilieri, un primar și un viceprimar. La alegerile legislative organizate în 2012, adunarea locală a fost formată din următoarele grupuri: [29]

  • European Novi Pazar - Rasim Ljajić SDP, SDPS (18)
  • Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak (11)
  • Bošnjačka demokratska zajednica Sandžaka - Muamer Zukorlić (10)
  • Aleksandar Vučić - Srbija pobeđuje (5)
  • Mirsad Đerlek - SNP (3)

Economie[modificare | modificare sursă]

Situat la răscruce între numeroase state vechi și noi, Novi Pazar a fost întotdeauna un puternic centru comercial. Alături de comerț, orașul a dezvoltat fabricația tradițională. În secolul al XX-lea, a devenit un centru al industriei textile.

Paradoxal, în perioada agitată a anilor 1990, Novi Pazar a prosperat, chiar și în timpul sancțiunilor ONU, stimulat de puternica inițiativă privată în industria textilă. Blugii din Novi Pazar, mai întâi marcă comercială falsificată, iar mai târziu cu etichete proprii, au devenit celebri în toată regiunea. Cu toate acestea, în perioada relativă a prosperității economice din Serbia din anii 2000, economia din Novi Pazar s-a prăbușit, odată cu dispariția firmelor mari de textile printr-o privatizare dezastruoasă și datorită concurenței produselor din import.

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2019): [30]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 60
Minerit si cariere 55
Fabricație 3887
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 148
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 454
Constructie 2042
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 3855
Transport și depozitare 1443
Cazare și servicii alimentare 849
Informatie si comunicare 253
Activități financiare și de asigurare 214
Activități imobiliare 7
Activități profesionale, științifice și tehnice 542
Activități de servicii administrative și de asistență 279
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 1347
Educație 2517
Sănătate umană și activități de muncă socială 1580
Arte, divertisment și recreere 281
Alte activități de servicii 635
Muncitori agricoli individuali 592
Total 21038

Societate și cultură[modificare | modificare sursă]

Monumente[modificare | modificare sursă]

Vechea mănăstire ortodoxă sârbă din Sopoćani, fundația Sf. Rege Uroș I, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și situată la vest de Novi Pazar, este patrimoniu mondial UNESCO din 1979 împreună cu Stari Ras (Ras vechi), o capitală medievală a marelui župan sârb Ștefan Nemanja.[31][32][33]

De asemenea, orașul găzduiește cea mai veche biserică intactă din Serbia și una dintre cele mai vechi din regiune, care datează din secolul al IX-lea, Biserica Sf . Petru. Zidurile bisericii au fost mâzgălite cu graffiti la 6 aprilie 2008. Poliția nu a ajuns la o concluzie oficială despre acest incident.[34]

Pe un vârf de deal, cu vedere spre Novi Pazar, se află mănăstirea Đurđevi Stupovi din secolul al XII-lea, lăsată de mult în ruine. Aceasta a fost recent restaurată și are o comunitate monahală.[35]

Principala moschee a orașului, Moscheea Altun-Alem, datează din secolul al XVI-lea și a fost construită de arhitectul Abdul Gani.[36][37]

Există diferite alte clădiri istorice otomane (la care s-au păstrat zidurile), cum ar fi Amir-agin Han din secolul al XVII-lea, un hamam din secolul al XV-lea și fortăreața turcă din secolul al XV-lea.[38][39]

Educație[modificare | modificare sursă]

Facultatea de studii islamice din Novi Pazar

Novi Pazar găzduiește două universități, Universitatea Internațională din Novi Pazar și Universitatea de Stat din Novi Pazar.

Sport[modificare | modificare sursă]

Clubul de fotbal al orașului FK Novi Pazar a fost fondat în 1928, sub denumirea "FK Sandžak", care ulterior s-a schimbat în "FK Deževa". Clubul a jucat sub numele său actual începând din 1962, când Deževa și un alt club local de fotbal, FK Ras, s-au unit sub acest nume. Clubul a fost campioană iugoslavă la amatori și membru în Liga a II-a Iugoslavă (Druga savezna liga / Друга савезна лига). FK Novi Pazar a ajuns de două ori în play-off-urile de calificare pentru Prima Ligă, dar a pierdut ambele întâlniri (odată cu FK Sutjeska Nikšić în 1994 și odată cu FK Sloboda Užice în 1995).

FK Novi Pazar a promovat în cele din urmă în Super Liga Serbiei în sezonul 2011-12. FK Novi Pazar este cea mai veche echipă din liga a doua din Serbia. Fotbalul este încă un sport extrem de popular în Novi Pazar, iar stadionul orașului este mereu plin.

Cluburile de volei din oraș sunt OK Novi Pazar (prima ligă) și OK Koteks.

Clubul de handbal se află în liga a doua și obișnuia să poarte numele „Ras”, dar în 2004 a fost schimbat în RK Novi Pazar.

Clubul de baschet al orașului este OKK Novi Pazar.

Sportivi celebri din oraș includ jucătorul echipei naționale de baschet a Turciei Mirsad Jahović Türkcan, fostul jucător de fotbal al lui Besiktas Sead Halilagić, handbalistul Mirsad Terzić (care reprezintă Bosnia și Herțegovina) și jucătorii de fotbal Adem Ljajić, Ediz Bahtiyaroğlu, Armin Đerlek și alpinistul Basar Čarovac care a urcat pe cele mai înalte culmi ale celor șapte continente.

Cooperare internationala[modificare | modificare sursă]

Lista orașelor înfrățite cu Novi Pazar: [40]

Alte relații de prietenie și cooperare, protocoale, memorandumuri: [40]

Galerie[modificare | modificare sursă]

  • Novi Pazar centrul orașului
    Novi Pazar centrul orașului
  • Novi Pazar centrul orașului
    Novi Pazar centrul orașului
  • Novi Pazar centrul orașului
    Novi Pazar centrul orașului
  • Moscheea Novi Pazar din cartier
    Moscheea Novi Pazar din cartier
  • Stadionul Novi Pazar City
    Stadionul Novi Pazar City

Rezidenți notabili[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c „Попис становништва, домаћинстава и станова 2011. у Републици Србији” (PDF). stat.gov.rs. Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  3. ^ Ahrens, Geert-Hinrich. Diplomacy on the Edge: Containment of Ethnic Conflict and the Minorities Working Group of the Conferences on Yugoslavia. Woodrow Wilson Center Press. pp. 223–. ISBN 9780801885570. Accesat în . 
  4. ^ Numele Sandžak provine de la Sangeacul Novi Pazar, un district administrativ al Imperiului Otoman care a existat până la izbucnirea Războaielor balcanice în 1912
  5. ^ bazaar, dictionary.reference.com
  6. ^ Binbașı M.Nasrullah; Kolağası M.Rüșdi; Mülazım M.Eșref, Osmanlı Atlası - XX. Yüzyıl Bașları, (Haz.: Yașar Baș, Rahmi Tekin), Osmanlı Araștırmaları Vakfı, İstanbul 2003, s. 28-40.
  7. ^ „Climate: Novi Pazar, Serbia”. Climate-Data.org. Accesat în . 
  8. ^ Norris, H. T. (). Islam in the Balkans: Religion and Society Between Europe and the Arab World. Hurst. pp. 49–. ISBN 9781850651673. Accesat în . Novi Pazar, on the border of Kosovo, was founded by Isa Beg, a governor of Bosnia 
  9. ^ Holger H., Richard F. Hamilton. The Origins of World War I. Cambridge University Press. p. 103. ISBN 9781107393868. 
  10. ^ HALL, RICHARD C. (). The Balkan Wars 1912-1913: Prelude to the First World War Warfare and History. Routledge, 2002. ISBN 9781134583621. 
  11. ^ N., M. (). „Zukorlić: Sa stokom reforme nemoguće”. novosti.rs (în Serbian). Accesat în . 
  12. ^ „Zoran Đinđić dobija ulicu u Novom Pazaru”. blic.rs (în Serbian). Tanjug. . Accesat în . 
  13. ^ „STANOVNIŠTVO”. novipazar.rs (în Serbian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Number and the floor space of housing units” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  15. ^ a b „Religion, Mother tongue, and Ethnicity” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  16. ^ „Educational attainment, literacy and computer literacy” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  17. ^ Hall, Richard C. (). The Balkan Wars 1912-1913: Prelude to the First World War. Taylor & Francis. p. 5. ISBN 9780203138052. Accesat în . The Sandjak of Novi Pazar was a finger of the Ottoman province of Kosovo, which separated Montenegro from Serbia. The Sandjak of Novi Pazar had a mixed population of Albanians, Serbs, and Slavic-speaking Muslims. 
  18. ^ Cohen, Philip J.; Riesman, David (). Serbia's Secret War: Propaganda and the Deceit of History. Texas A&M University Press. pp. 191–. ISBN 9780890967607. Accesat în . Before World War II, about 10,500 Jews lived in Belgrade, about 350 in Nis, about 250 in Novi Pazar (Sandzak) 
  19. ^ Mušović, Ejup (1979), Etnički procesi i ethnička struktura stanovništva Novog Pazara, Etnografski Institut, 1979, p.48
  20. ^ „Comparative Overview of the number of population in 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002 and 2011” (PDF). stat.gov.rs. Statistical Office of the Republic of Serbia. . Accesat în . 
  21. ^ Stanković, Republika Srbija, Republički Zavod za Statistiku. (). Comparative survey of population 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 and 2002 : data by localities (în Serbian). Belgrade: Republički zavod za statistiku. ISBN 86-84433-14-9. 
  22. ^ a b „UKUPNO STANOVNIŠTVO PO NARODNOSTI (1953)” (PDF). stat.gov.rs. Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  23. ^ „Knjiga III: Nacionalni sastav stanovništva FNR Jugoslavije (1961)” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  24. ^ „Knjiga III: Nacionalni sastav stanovništva FNR Jugoslavije (1971)” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  25. ^ a b „Nacionalni sastav stanovništva SFR Jugoslavije (1981)” (PDF). stat.gov.rs. Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  26. ^ a b „STANOVNIŠTVO PREMA NACIONALNOJ PRIPADNOSTI (1991)” (PDF). stat.gov.rs. Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  27. ^ a b „Popis stanovništva, domaćinstava i stanova u 2002” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  28. ^ „UKUPNO STANOVNIŠTVO PO NARODNOSTI (1948)” (PDF). stat.gov.rs. Republički zavod za statistiku. Accesat în . 
  29. ^ „Skupština grada”. Novipazar.rs. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Запослени у Републици Србији, 2019. - Годишњи просек -” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of Republic of Serbia. . Accesat în . 
  31. ^ Stari Ras and Sopoćani, whc.unesco.org
  32. ^ By Their Fruit you will recognize them - Christianization of Serbia in Middle Ages, Perica Speher, 2010.
  33. ^ Upadhya, Om. The art of Ajanta and Sopoćani: A comparative study: An enquiry in prāṇa aesthetics. Delhi: Motilal Banarsidass. p. 25. ISBN 81-208-0990-4. 
  34. ^ „Oldest Orthodox church in Balkans (Serbian Orthodox Church) defaced”. Spc.rs. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ "„Стари амам Stari amam - Monumente culturale din Serbia"
  36. ^ „Sve o Altun-alem džamiji”. Ras.rs. 30. 1. 2011. Архивирано из оригинала на датум 16. 01. 2016. Приступљено 21. 8. 2015.
  37. ^ „Altun-alem Mosque, Novi Pazar”. www.serbia.travel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ Амир-агин хан, spomenicikulture
  39. ^ Стари амам — Споменици културе у Србији, spomenicikulture
  40. ^ a b „Grad Novi Pazar u pobratimstvu sa Jagodinom i Vranjem, sa Sarajevom samo odnosi saradnje”. sandzakpress. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

v • d • m
Orașe și comune în Serbia
Orașe
Comune din Belgrad
Comune din Voivodina
Comune din Šumadija
și Serbia de Vest
Comune din
Serbia de Est și de Sud
Comune din
Kosovo și Metohia
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Novi_Pazar,_Serbia&oldid=15981608