Moscheea Al-Aqsa

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim
Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim
General
Localizare:	Palestina
Fondator:	Abd al-Malik
Perioadă construcție:	685-705
Detalii arhitecturale
Stil arhitectural:	islamic
Capacitate:	5.000
Număr minarete:	4
Înălțime minarete:	37 metri

Moscheea Al-Aqsa sau Moscheea Al-Qibli (în arabă, المسجد الاقصى, Al-Masjid Al-Aqsa, literalmente „moscheea cea mai îndepărtată”, sau Jami al Aqsa, sau المصلى القبلي, Musalla al Qibli; în ebraică: מסגד אל אקצה Misgad Al Aqsa) este un lăcaș de cult islamic prevăzut cu o cupolă de argint, care face parte din complexul religios musulman Al Haram al Qudsi ash-Sharif (الحرم القدسي الشريف „Sanctuarul nobil din Ierusalim”) sau Al Haram ash Sharif de pe Muntele Templului din Ierusalim. Tradiția musulmană afirmă că acesta este muntele unde patriarhul Ibrahim (Avraam) a vrut să-l sacrifice pe fiul său Ismail), după porunca divină, și aici a ajuns mai târziu prorocul Muhammad, fondatorul islamului, în călătoria sa nocturnă pornită din Mecca. El ar fi urcat din acest loc spre cer pentru a vorbi cu trimisul lui Dumnezeu, îngerul Jibril (Gabriel). Acest fapt face ca moscheea să fie cel de-al treilea ca importanță loc sfânt al religiei islamice.

Musulmanii și arabii obișnuiesc să numească într-un sens larg „Moscheea Al Aksa” întreg complexul Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include și Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui, în vreme ce în lume denumirea Al Aqsa este folosită mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei, nu are un minaret propriu, minaretele care o slujesc fiind cele patru minarete exterioare de pe munte.

Sanctuarul islamic a fost construit pe locul unde se crede că au fost ruinele templului iudeu din Ierusalim, care a fost distrus de romani în anul 70 d.Hr. Moscheea a fost la început un mic locaș de rugăciune întemeiat de califul Omar, dar a fost reconstruită și mult lărgită de califul omeiad Abd al-Malik, zidirea ei fiind încheiată în anul 705 de fiul acestuia, califul Al-Walid. După ce clădirea a fost greu afectată de cutremurul din anul 746, ea a fost reclădită de califul abbasid Al-Mansur. Succesorul acestuia, Al-Mahdi, a renovat-o în anul 780.Un cutremur din anul 1033 a distrus-o iarăși și după doi ani în 1035 moscheea a fost reclădită în forma ei actuală de către califul fatimid Ali az-Zahir.

Moscheea Al-Aqsa este cea mai mare moschee din Ierusalim, poate găzdui 5000 de persoane în ea și în jur. Este construită într-un amestec de stiluri. În timpul Regatului cruciat al Ierusalimului , moscheea a fost utilizată ca un palat și a fost numită Templul lui Solomon.

În epoca contemporană a fost uneori ținta unor atentate ale unor fanatici creștini sau evrei, dar de cele mai multe ori, încercări de acest fel au fost împiedicate de către serviciile de securitate israeliene.

În apropierea moscheii se află și Zidul Plângerii sau Zidul de vest, principalul loc sfânt al evreilor, care a devenit din anii 1920 un "punct fierbinte" în jurul căruia au izbucnit confruntări între musulmani și evrei. După cucerirea Muntelui Templului de către Israel în 1967, în timpul tulburărilor produse în sânul populației arabe în anii 1987-1995 și apoi în anii 2001-2004 și mai târziu au avut loc mai multe incidente în cursul cărora musulmani au aruncat de pe munte cu pietre asupra evreilor în timp ce aceștia se rugau în fața zidului. Câteva mici organizații de evrei extremiști, între care cea numită "Credincioșii Muntelui Templului", propovăduiesc ținerea de ceremonii religioase evreiești pe esplanada Muntelui Templului și urmăresc reconstruirea Templului iudeu, ațâțând la rândul lor panica și ostilitățile.

Organizația militantă teroristă Brigăzile Martirilor Al-Aqsa legată de organizația palestiniană „Al Fatah” și-a luat după anul 2000 numele de la Moscheea Al Aqsa, ideologia ei fiind alimentată de zvonurile permanente cultivate din anii 1920 în rândurile arabilor palestineni despre presupuse conspirații ale evreilor în vederea dărâmării moscheii. Lupta națională palestineană și militantismul religios islamist sunt înfierbântate adesea de lozinca „Moscheea al Aqsa e în primejdie!”. Pe acest fond, vizita efectuată de Ariel Sharon în toamna anului 2000 în preajma moscheii, a fost pentru palestineni motivul declarat al declanșării celei de-a doua Intifadă, de asemenea, cunoscută sub numele de Intifada Al-Aqsa.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Moscheea Al-Aqsa se traduce din arabă în română drept "moscheea cea îndepărtată", numele său se referă la un capitol din Coran numit "Călătoria de noapte", în care se spune că profetul Muhammad a plecat de la Mecca la "cea mai îndepartată moschee" și apoi până în Rai pe un fel de cal zburător numit Al-Buraq al-Sharif (Nobilul Fulger). "cea mai îndepărtată", așa cum este folosit în acest context înseamnă "cea mai îndepărtată de Mecca".

Istorie[modificare | modificare sursă]

Epoca iudaică, romană și bizantină[modificare | modificare sursă]

Conform tradiției evreilor, care au deținut în antichitate muntele pe care ulterior a fost construită Moscheea Al-Aqsa, aici a stat inițial Templul din Ierusalim. Distrugerea primului templu, cunoscut sub numele de Templul lui Solomon, este atribuită babilonienilor, în 587 î.Hr . Nu s-au găsit încă dovezi fizice care să ateste prezența structurii din secolele al X-lea - al VI-lea. Construirea în acelaș loc a celui de-al doilea Templu a început în timpul regelui persan Cirus cel Mare. El fost reclădit și lărgit de Irod cel Mare și urmașii lui, dar acest templu a fost distrus de către generalul roman (apoi împăratul) Titus în 70 e.n. După tradiția evreiască, a rămas din el un zid exterior de Vest, cunoscut de mulți ca Zidul plângerii. În timpul lui Constantin cel Mare a fost zidita pe Munte o biserică creștină, iar mai apoi pe ruinele ei, împăratul Iustinian (527-565) a construit în 530 o nouă biserică în stil bizantin, care a purtat numele de "Biserica Maicii Domnului". Biserica a fost mai târziu distrusă de către perșii sasanizi.

Construirea[modificare | modificare sursă]

Nu se cunoaște exact data când a fost zidită Moscheea Al-Aqsa, dar este sigur că aceasta s-a întâmplat la începutul anilor cuceririi arabe în Palestina, sub domnia califilor omeiazi. Sursele contemporane musulmane cât și evreiești record că sit-ul era în ruină și a fost acoperit cu gunoi de bizantinii creștini, cele două comunități participând la curățenie.

Istoricul arhitectural K.A.C. Creswell, referinduse la mărturia unui călugăr galic, Arculf, care a fost în pelerinaj în Palestina între 679-82, ia act de faptul că este posibil ca Omar I să fi ridicat o construcție primitivă de o capacitate de 3000 de credincioși undeva pe Muntele Templului. Arculf, cu toate acestea, a vizitat Palestina în timpul domniei lui Mu'awiyah I, și este posibil ca Mu'awiyah să fi ordonat construirea, nu Omar. Această ultimă afirmație este susținută în mod explicit de către primii musulmani bursieri al-Muthannar bin Tahir.

Conform mai multor cărturari musulmani, inclusiv Mujir ad-Din, Al-Suyuti, și Al-Muqaddasi, moscheea a fost reconstruită si extinsă de califul Abd al-Malik ibn Marwan, în 690, împreună cu Cupola Stâncii. Se susține că Abd al-Malik a utilizat materialele de la ruinele Bisericii Maicii Domnului pentru a construi moscheea. În 713-714, o serie de cutremure a devastat Ierusalimul, distrugând partea de est a moscheii, ulterior, a fost reconstruit în timpul lui Al-Walid. În vederea finanțării reconstrucției sale, Al-Walid a folosit aurul de la cupola stâncii pentru a cumpăra materiale.

Construcții mai târzii[modificare | modificare sursă]

Era modernă[modificare | modificare sursă]

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Domul[modificare | modificare sursă]

Minaretul[modificare | modificare sursă]

Fatada și pridvorul[modificare | modificare sursă]

Iteriorul[modificare | modificare sursă]

Fântâna[modificare | modificare sursă]

Semnificația Religioasă[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• Muntele Templului
• Zidul Plângerii
• Cea de-a doua intifadă
• Cupola Stâncii din Ierusalim

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Moscheea Al-Aqsa

• Un pumn de pământ de la Moscheea Al-Aqsa vândut cu 167.000 de dolari USD
• Date turistice Arhivat în 15 noiembrie 2009, la Wayback Machine.
• Reparațiile zidului de lângă moscheea Al-Aqsa stârnesc mânia musulmanilor^{[nefuncțională]}

Referințe[modificare | modificare sursă]

1^ a b c "Al-Aqsa Mosque, Jerusalem". Atlas Travel and Tourist Agency. Retrieved on 2008-06-29.

2^ Barton, George (1901-1906). "Temple of Solomon". Jewish Encyclopedia. Retrieved on 29 June 2008.

3^ Milstein, Mati (2007-10-23). "Solomon's Temple Artifacts Found by Muslim Workers", National Geographic. Retrieved on 29 June 2008.

4^ Merriam-Webster's Encyclopedia of World Religions. Merriam-Webster. pp. 70.

5^ a b c Tabatabae, Sayyid Mohammad Hosayn. AL-MIZAN:AN EXEGESIS OF THE QUR'AN, translation by S. Saeed Rizvi. WOFIS. ISBN 964-6521-14-2.

6^ Al-Aqsa Mosque, Noble Sanctuary Online Guide., retrieved on 7 September 2008

7^ "Lailat al Miraj", BBC News, BBC MMVIII. Retrieved on 29 June 2008.

8^ Chiffolo, Anthony F. Dome of the Rock and El-Aqsa Mosque Divine Nature.

9^ John M. Lundquist (2007). The Temple of Jerusalem: Past, Present, and Future. Greenwood Publishing Group. p. 45. ISBN 0-275-98339-0, 9780275983390.

10^ Charles Gates (2003). Ancient Cities: The Archaeology of Urban Life in the Ancient Near East and Egypt, Greece and Rome. Routledge. p. 180. ISBN 0-415-12182-5, 9780415121828.

11^ "Jerusalem (A.D. 71-1099)". Catholic Encyclopedia. Retrieved on 1 July 2008.

12^ Rivka Gonen (2003). Contested Holiness: Jewish, Muslim, and Christian Perspectives on the Temple Mount in Jerusalem. KTAV Publishing House, Inc.. p. 85. ISBN 0-88125-799-0, 9780881257991.

13^ a b c d e Elad, Amikam. (1995). Medieval Jerusalem and Islamic Worship Holy Places, Ceremonies, Pilgrimage BRILL, pp. 29–43. ISBN 90-04-10010-5.

14^ a b c d le Strange, Guy. (1890). Palestine under the Moslems, pp. 80–98.

15^ a b c d e f g h Ma'oz, Moshe and Nusseibeh, Sari. (2000). Jerusalem: Points of Friction, and Beyond BRILL. pp. 136–138. ISBN 90-411-8843-6.

16^ a b Al-Aqsa Mosque Archnet Digital Library.

17^ Jeffers, H. (2004). Contested holiness: Jewish, Muslim, and Christian Perspective on the Temple. KTAV Publishing House. pp. 95–96.

18^ Boas, Adrian (2001). Jerusalem in the Time of the Crusades: Society, Landscape and Art in the holy city under Frankish rule. Routledge. p. 91. ISBN 0-415-23000-4.

19^ The travels of Nasir-i-Khusrau to Jerusalem, 1047 C.E.

20^ a b c Jordan sending replacement for Al Aqsa pulpit destroyed in 1969 attack Associated Press. International Herald Tribune. 2007-01-23.

21^ a b Thomas F. Madden (2002). The Crusades: The Essential Readings. Blackwell Publishing. p. 230. ISBN 0-631-23023-8, 9780631230236.

22^ a b Al-Aqsa Guide Friends of Al-Aqsa 2007.

23^ a b Necipogulu, Gulru. (1996). Muqarnas, Volume 13: An Annual on the Visual Culture of the Islamic World. BRILL, pp. 149–153. ISBN 90-04-10633-2.

24^ "The Burning of Al-Aqsa", Time Magazine (1969-08-29), p. 1. Retrieved on 1 July 2008.

25^ "Madman at the Mosque", Time Magazine (1970-01-12). Retrieved on 3 July 2008.

26^ About the OIC Organization of the Islamic Conference.

27^ Dumper, Michael (2002). The Politics of Sacred Space: The Old City of Jerusalem in the Middle East. Lynne Rienner Publishers. p. 44. ISBN 158826226.

28^ Rapoport, David. Inside Terrorist Organizations. Routledge. pp. 98–99. ISBN 0-7146-8179-2.

29^ Dated 18 January 1988 from the Permanent Observer for the Palestine Liberation Organization to the United Nations Office at Geneva Addressed to the Under-Secretary-General for Human Rights Ramlawi, Nabil. Permanent Observer of the Palestine Liberation Organization to the United Nations Office at Geneva.

30^ Palestine Facts Timeline, 1963-1988 Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs.

31^ Dan Izenberg, Jerusalem Post, 19 iulie 1991

32^ a b Amayreh, Khaled. Catalogue of provocations: Israel's encroachments upon the Al-Aqsa Mosque have not been sporadic, but, rather, a systematic endeavor Al-Ahram Weekly. February 2007.

33^ a b c d e f Al-Aqsa Mosque Life in the Holy Land.

34^ a b c Al-Aqsa Mosque, Jerusalem Universal Tours.

35^ Gonen, Rivka. (2003) Contested Holiness KTAV Publishing House, p. 95. ISBN 0-88125-799-0.

36^ a b Al-Aqsa Mosque Restoration Archnet Digital Library.

37^ Necipogulu, Gulru. (1999). Muqarnas, Volume 16: An Annual on the Visual Culture of the Islamic World BRILL, p. 14. ISBN 90-04-11482-3.

38^ a b c d e f Al-Aqsa Guide Friends of al-Aqsa.

39^ Ghawanima Minaret Archnet Digital Library.

40^ Bab al-Silsila Minaret Archnet Digital Library.

41^ a b Bab al-Asbat Minaret Archnet Digital Library.

42^ Klein, Aaron. Prime Minister Ehud Olmert has given permission for Jordan to build a large minaret adjacent to a mosque on the Temple Mount to call Muslims to prayer at the holy site, WND has learned World Net Daily News. 2007-02-10.

43^ Hillenbrand, Carolle. (2000). The Crusades: The Islamic Perspective Routeledge, p. 382 ISBN 0-415-92914-8.

44^ a b c Al-Aqsa Mosque, Jerusalem Sacred Destinations.

45^ a b Oweis, Fayeq S. (2002) The Elements of Unity in Islamic Art as Examined Through the Work of Jamal Badran Universal-Publishers, pp. 115–117. ISBN 1-58112-162-8.

46^ Mikdadi , Salwa D. Badrans: A Century of Tradition and Innovation, Palestinian Art Court Riweq Bienalle in Palestine.

47^ Dolphin, Lambert. The Temple Esplanade.

48^ Gonen, Rivka. (2003) Contested Holiness KTAV Publishing House, p. 28. ISBN 0-88125-799-0.

49^ Saed, Muhammad (2003). Islam: Questions and Answers - Islamic History and Biography. MSA Publication Limited. p. 12. ISBN 1-86179-323-5.

50^ Masjid al-Aqsa: Second house of prayer established on Earth World Press.

51^ Sahih Muslim 1:309

52^ [Qur'an 17:1]

53^ Hillenbrand, R. "Masdjid. I. In the central Islamic lands". in P.J. Bearman, Th. Bianquis, C.E. Bosworth, E. van Donzel and W.P. Heinrichs. Encyclopaedia of Islam Online. Brill Academic Publishers. ISSN 1573-3912.

54^ [Coran 17:7]

55^ Busse, Heribert. (1991). Jerusalem in the Story of prophet Muhammad's Night Journey and Ascension. Jerusalem Studies in Arabic and Islam, 14 pp. 1–40

56^ Robinson, Neal. (1996). Discovering The Qur'ân: A Contemporary Approach To A Veiled Text. SCM Press Ltd: London, p. 192

57^ Allen, Edgar (2004), States, Nations, and Borders: The Ethics of Making Boundaries, Cambridge University Press, ISBN 0-521-52575-6, retrieved on 9 June 2008

58^ a b c Mosaad, Mohamed. Bayt al-Maqdis: An Islamic Perspective pp. 3–8

59^ The Furthest Mosque, The History of Al - Aqsa Mosque From Earliest Times Mustaqim Islamic Art & Literature. 2008-01-05.

60^ el-Khatib, Abdallah (2001-05-01). "Jerusalem in the Qur'ān" (Abstract). British Journal of Middle Eastern Studies 28 (1): 25–53. doi:10.1080/13530190120034549. Retrieved on 17 November 2006.

61^ Doninger, Wendy (1999-09-01). Merriam-Webster's Encyclopedia of World Religions. Merriam-Webster. p. 70. ISBN 0-87779-044-2.

62^ "Resolution No. 2/2-IS". Second Islamic Summit Conference. Organisation of the Islamic Conference (1974-02-24). Retrieved on 2006-11-17.

63^ Virtues of al-Aqsa Friends of Al-Aqsa.

64^ Hadith of Imam Ahmad and Majah

65^ Gilbert, Martin (1996). Jerusalem in the Twentieth Century. Chatto and Windus. LCCN 97-224015. ISBN 0-7011-3070-9.

66^ Talhami, Ghada Hashem (February 2000). "The Modern History of Islamic Jerusalem: Academic Myths and Propaganda". Middle East Policy Journal. Blackwell Publishing. Retrieved on 2006-11-17.

67^ Silverman, Jonathan (2005-05-06). "The opposite of holiness". Retrieved on 2006-11-17.

68^ "The Temple Mount, Jerusalem, Israel", BBC News, BBC MMVIII (2001-01-18). Retrieved on 1 July 2008.

69^ "Temple in Rabbinical Literature". Jewish Encyclopedia. Retrieved on 3 July 2008.

70^ Social Structure and Geography Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs.

71^ Yaniv Berman, "Top Palestinian Muslim Cleric Okays Suicide Bombings", Media Line, 2006-10-23.

72^ Camp David Projections Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs. July 2000.

73^ Ramadan prayers at al-Aqsa mosque BBC News. 2008-09-05.

74^ Dolphin, Lambert. The Temple Mount Restored to Muslim Control

75^ Klein, Aaron. Jews Demand Right to Pray on the Temple Mount The Temple Institute.

76^ "Provocative' mosque visit sparks riots", BBC News, BBC MMVIII (2000-09-28). Retrieved on 1 July 2008.

77^ Dean, Lucy (2003). The Middle East and North Africa 2004. Routledge. p. 560. ISBN 1-85743-184-7.

78^ Lis, Jonathan (2007-12-02). "Majadele: Jerusalem mayor knew Mugrabi dig was illegal", Haaretz, Haaretz. Retrieved on 1 July 2008.

79^ "Profile: Hamas PM Ismail Haniya", BBC News, BBC MMVIII (2006-12-14). Retrieved on 1 July 2008.

80^ Rabinovich, Abraham (2007-02-08). "Palestinians unite to fight Temple Mount dig", The Australian. Retrieved on 1 July 2008.

81^ Friedman, Matti (2007-10-14). "Israel to resume dig near Temple Mount", USA Today. Retrieved on 1 July 2008.