Mariana Cioromila

Date personale
Mariana Cioromila
Născută	18 ianuarie 1952 Satu Mare, România
Decedată	19 mai 2022 (70 de ani)
Cetățenie	România Brazilia
Ocupație	cântăreață de operă muziciană
Activitate
Tipul de voce	mezzo-soprană
Instrument(e)	voce[*]
Modifică date / text

Mariana Cioromila (n. 18 ianuarie 1952, Satu Mare - d. 18 mai 2022, Ubatuba, Brazilia) a fost o mezzo-soprană română, care a trăit din 2000 în Brazilia.

Studii[modificare | modificare sursă]

A studiat muzica la Liceul de Arte Galați, cu specializarea pian. A urmat cursurile Universității de Arte "George Enescu" din Iași, secția canto liric, sub îndrumarea prof. Ella Urmă, cursuri absolvite cu distincția "Summa cum Laude". A urmat cursuri de specializare sub îndrumarea prof. Magda Ianculescu, precum și cu profesorul și artistul Pawel Gerassimowitsch Lisizian în Weimar (Germania) și Moscova și Milano cu artistul profesor, Pier Miranda Ferraro.

A predat canto la Universitatea de Stat din Campinas (UNICAMP)^[1], Faculdade Integral Cantareira, Universidade Livre de Música Brasil si Faculdade de Música Carlos Gomes [1]

În anul 2011 a obținut diploma de Doctor în muzică, cu lucrarea "Teze în tehnica vocală", în cadrul Universității de Stat din Campinas, Brazilia

Premii[modificare | modificare sursă]

În perioada 1977-1984 a participat la numeroase concursuri internaționale de canto, cu următoarele rezultate [2] Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine.:

1977 - "Francisco Vinas" Barcelona - Premiul 3

1978 - "Maria Callas" Atena Premiul 1

1978 - "Tschaikowsky" Moscova Premiul 3

1979 - Rio de Janeiro Locul 4

1981 - "S'Hertogembosch" Olanda Premiul 1^[2]

1984 - "Belvedere" Viena Premiul 3

Repertoriu[modificare | modificare sursă]

Roluri în opere^[3]:

Adalgisa (Norma), Amastris (Xerxes), Amneris (Aida), Anacoana (Christophe Colomb), Angelina (La Cenerentola), Carmen (Carmen), Charlotte (Werther), Cherubino (Le nozze di Figaro), Concepcion (L"heure espagnole), Cornélia (Julius Cesar), Dalilah (Samson & Dalilah), 3aDame (Zauberflöte), Dorabella (Cosi fan tutte), Dulcinea (Don Quichotte), Eboli (Don Carlos), Edwige (Guglielmo Tell), Elisabetta (Maria Stuarda), Enrichetta (I Puritani), Fenena (Nabuco), Isabella (L'Italiana in Algeri), Jocasta (Oedip), La Cieca (La Gioconda), Laura (La Gioconda), Madalena (Rigoletto), Marina (Boris Godunow), Marcelina (Le nozze di Figaro), Marta (Faust), Marguerite (La damnation de Faust), Mary (Fliegender Holländer), Mrs Maclean (Susannah), Orsini (Lucrezia Borgia), Otavia (L'incoronarione di Poppea), Preziosilla (La forza del destino), Princ di Bouillon (AdLecouvreur), Rosina (Il Barbiere di Seviglia), Sara (Roberto Devereux), Sextus (La clemenza di Tito), Sigrune (Die Walküre), Suzuki (Madame Butterfly), Tancredi (Tancredi), The Witch (Hänsel und Gretel), Xerxes (Xerxes)^[4]

Care sunt primele trei mezzosoprane din topul dvs personal? Claudia Măru Hanghiuc (prim-solistă mezzosoprană a Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”): „Sunt patru! Vi le spun pe cele care încă sunt în activitate și sunt cunoscute în lumea actuală a iubitorilor muzicii de operă: Elina Garanca, Mariana Pentcheva, Mariana Cioromila și Viorica Cortez.”^[5]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Unicamp. „142ª Sessão Ordinária realizada em 01/06/2006”. Arhivat din original la 2 mai 2018. Accesat în 2 mai 2018.
^ Marin Radu, Mocanu (2012). Cenzura a murit, traiasca cenzorii. Editura EuroPress Group. p. 298.
^ Mihai Bogdan. „MARIANA CIOROMILA - Portrait of a great Romanian BELCANTO Mezzosoprano”. Accesat în 23 august 2017.
^ Bon Voyage. „Um roteiro inspirado em uma das melhores cantoras de ópera do mundo: Mariana Cioromila”. Arhivat din original la 24 august 2017. Accesat în 23 august 2017.
^ Monden, EVZ (8 octombrie 2015). „Claudia Măru Hanghiuc despre Mariana Cioromila”. EVZ Monden. ^{[nefuncțională]}

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviu la Radio România Cultural, realizat de Sorina Goia în 22 ianuarie 2014

[1] Unicamp. „142ª Sessão Ordinária realizada em 01/06/2006”. Arhivat din original la 2 mai 2018. Accesat în 2 mai 2018.

[2] Marin Radu, Mocanu (2012). Cenzura a murit, traiasca cenzorii. Editura EuroPress Group. p. 298.

[3] Mihai Bogdan. „MARIANA CIOROMILA - Portrait of a great Romanian BELCANTO Mezzosoprano”. Accesat în 23 august 2017.

[4] Bon Voyage. „Um roteiro inspirado em uma das melhores cantoras de ópera do mundo: Mariana Cioromila”. Arhivat din original la 24 august 2017. Accesat în 23 august 2017.

[5] Monden, EVZ (8 octombrie 2015). „Claudia Măru Hanghiuc despre Mariana Cioromila”. EVZ Monden. ^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]