Limba amharică

Amharică
አማርኛ
Pronunție[amarɨɲɲa]
Vorbită înEtiopia
Număr de vorbitori21 de milioane (locul 55)
Limbă-mamălimba gî'îz
Sistem de scriereabugidaul gî'îz, braille amharic
Clasificare
limbi afro-asiatice
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înEtiopia
ISO 639-1am
ISO 639-2amh
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)		amh
Puteți vizita Wikipedia în amharică.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Limba amharică își are originea în limba gî'îz, care în actualitate este o limbă moartă, rămânând o limbă liturgică pentru ortodocșii etiopieni, fiind o ramură sud-vestică a limbilor semitice. Limba amharică este limba oficială a Etiopiei, dar limbă maternă doar pentru locuitorii din regiunea de nord și cea centrală a acestei țări, acolo unde în mod tradițional locuiesc amharii, populație de la care își trage și numele.

În Etiopia există 17,4 milioane de vorbitori ai limbii.În afara granițelor actuale ale Etiopiei există 2,7 milioane de vorbitori în Egipt, Israel, Suedia și Eritreea. Este cea de-a doua cea mai mare limbă semitică după limba arabă și înaintea limbilor tigrina și ebraică.

Cuvinte în amharică pe un avion

Forma scrisă a limbii se realizează folosind alfabetul abugida adaptat. Acest alfabet s-a folosit pentru scrierea limbii gî'îz.

Adepții mișcării Rastafari învață această limbă pentru că o consideră sfântă.

Vocabular de bază[modificare | modificare sursă]

  • Bună ziua: ëndemën aderu
  • Bună seara: dehna yideru
  • Salut: selam/tadiyaas
  • Pa: t‘eanast‘ëllën
  • Te rog: ëbakon
  • Mulțumesc: amesegënallô
  • Mulțumesc frumos: bet‘am amesegënallô
  • Cu plăcere: ënkwan dehna met‘u
  • Pardon: yik‘ërta
  • Îmi pare rău: aznallô
  • Da: awo
  • Bine ați venit : selam
  • Înțelegeți?: gebbawot?
  • Înțeleg: gebëtonyal
  • Nu înțeleg: algebanyëm
  • Sunteți bine?: dehna näwot?
  • Bine!: dehna!
  • Cum vă numiți? : sëmëwot man nô?
  • Mă numesc... : sëme... nô.
  • De unde sunteți? : kä yet agär näwot?
  • Ce vârstă aveți?: ëdmeawot sëntë now?
  • Am ... ani: amete ... nô.
  • 1: ande
  • 2: hulet
  • 3: sost
  • 4: arat
  • 5: ammist
  • 6: siddist
  • 7: sebat
  • 8: semment
  • 9: zetegn
  • 10: asir
  • 11: asra ande
  • 12: asra hulet
  • 13: asra sost
  • 14: asra arat
  • 15: asra ammist
  • 16: asra siddist
  • 17: asra sebat
  • 18: asra semment
  • 19: asra zetegn
  • 20: haya
  • 21: haya ande
  • 30: selasa
  • 40: arba
  • 50: hamsa
  • 60: selesa
  • 70: seba
  • 80: emanya
  • 90: zetena
  • 100: meto
  • 1.000: shee
  • 1.000.000: meelyon

Bibliografia[modificare | modificare sursă]

Dicționare[modificare | modificare sursă]

  • Abbadie, Antoine d' (1881) Dictionnaire de la langue amariñña. Actes de la Société philologique, t. 10. Paris.
  • Amsalu Aklilu (1973) English-Amharic dictionary. Oxford University Press. ISBN 0-19-572264-7
  • Baeteman, J.-É. (1929) Dictionnaire amarigna-français. Diré-Daoua
  • Gankin, É. B. (1969) Amxarsko-russkij slovar'. Pod redaktsiej Kassa Gäbrä Heywät. Moskva: Izdatel'stvo `Sovetskaja Éntsiklopedija'.
  • Guidi, I. (1901) Vocabolario amarico-italiano. Roma.
  • Guidi, I. (1940) Supplemento al Vocabolario amarico-italiano. (compilato con il concorso di Francesco Gallina ed Enrico Cerulli) Roma.
  • Kane, Thomas L. (1990) Amharic-English Dictionary. (2 vols.) Wiesbaden: Otto Harrassowitz. ISBN 3-447-02871-8
  • Leslau, Wolf (1976) Concise Amharic Dictionary. (Reissue edition: 1996) Berkeley and Los Angeles: University of California Press. ISBN 0-520-20501-4
  • Täsämma Habtä Mikael Gəṣṣəw (1953 Ethiopian calendar) Käsate Bərhan Täsämma. Yä-Amarəñña mäzgäbä qalat. Addis Ababa: Artistic.
  • Laura Lykowska (1998) Gramatyka jezyka Amharskiego Wydawnictwo Akademickie Dialog.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_amharică&oldid=16069076