Limba afrikaans

Afrikaans
Afrikaans
Pronunțieafriˈkɑːns
Vorbită în Africa de Sud
 Namibia
Număr de vorbitoricel puțin 10 milioane
(iunie 2007)
Limbă-mamăLimba neerlandeză
Sistem de scriereAlfabetul latin
Clasificare
Limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în Africa de Sud
Limbă minoritară recunoscută în Namibia
Organ de
reglementare
Taalkommissie[*][[Taalkommissie (Language regulator of Afrikaans)|​]]  Modificați la Wikidata
ISO 639-1af
ISO 639-2afr
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
afr[1]  Modificați la Wikidata
SILAFK
Extras
Preambulul Declarației universale a drepturilor omului
Alle menslike wesens word vry, met gelyke waardigheid en regte, gebore. Hulle het rede en gewete en behoort in die gees van broederskap teenoor mekaar op te tree.
Răspândire în lume

Regiunile cu albastru închis reprezintă zonele comunităților concentrate de vorbitori de limbă afrikaans.
Puteți vizita Wikipedia în Afrikaans.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Wikţionar
Wikţionar
Caută „afrikaans” în Wikționar, dicționarul liber.

Limba afrikaans (pronunție: [afriˈkans]) este o limbă franconiană joasă, derivată din dialectul olandez a limbii neerlandeze, vorbită mai ales în Africa de Sud (unde este una din limbile oficiale ale țării) și Namibia (unde, alături de germană, are statutul de limbă regională), dar având vorbitori și în Angola, Botswana, Eswatini, Zimbabwe și Zambia. Datorită emigrării și unei constante forță de muncă migratoare, există peste 100.000 vorbitori de afrikaans în Marea Britanie[2]. Alte comunități semnificative de vorbitori de afrikaans există în Bruxelles (Belgia), Amsterdam (Olanda), Perth (din Australia de vest), Toronto (Canada) și Auckland (Noua Zeelandă). Este limba primară utilizată de două grupuri etnice din Africa de Sud, afrikaneri (urmașii coloniștilor europeni din secolul XVII) și colorați sau kleurlinge/bruinmense (incluzând Basters, Cape Malays și Griqua).

Geografic vorbind, limba afrikaans este limba majorității populației din treimea vestică a Africii de Sud (în provinciile numite Northern Cape și Western Cape, unde este vorbită acasă de 69%, respectiv 58%, din populație). Afrikaans este, de asemenea, cea mai răspândită limbă primară din treimea sudică a Namibiei (mai exact, în regiunile Hardap și Karas, în care reprezintă limba vorbită acasă de 43%, respectiv 41%, din populația regiunilor). Afrikaans este cea mai răspândit vorbită limbă de-a lungul ambelor țări, considerând întreaga populație, deși se poate remarca, per ansamblu, o creștere semnificativă a calității și frecvenței utilizării limbii engleze de către generațiile mai tinere.

Afrikaans este o limbă care a originat din limba neerlandeză (adesea incorect cunoscută ca limba olandeză) de care s-a desprins la începutul secolului al 17-lea, când primii coloniști din Țările de Jos s-au stabilit în zona Capului Africii de Sud. Ca dialect a fost cunoscut sub numele de "Cape Dutch". Ulterior, limba afrikaans a fost uneori numită "olandeza africană" sau "olandeza de bucătărie", dar aceste denominări erau, evident, mai ales peiorative. Timp destul de îndelungat, afrikaans a fost considerată doar un dialect al neerlandezei, până când, în anii târzii ai secolului al 19-lea a fost recunoscută ca o limbă distinctă. În 1925, a dobândit statut egal cu cel al limbilor neerlandeză și engleză, devenind cea de-a treia limbă oficială a Africii de Sud. Neerlandeza a rămas limbă oficială până în 1961, an în care constituția țării a stipulat limpede că "limbile oficiale ale Africii de Sud sunt afrikaans și engleza". Per ansamblu, limba afrikaans este singura limbă indo-europeană care a cunoscut o dezvoltare semnificativă pe continentul african.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Language 
  2. ^ Figure for 2001, up 106% from 1991 http://www.tourismtrade.org.uk/Images/Profile_SouthAfrica_tcm12-22701.pdf

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikipedia
Wikipedia
Vezi și articolele în

Generalități[modificare | modificare sursă]

Portale și conexiuni externe[modificare | modificare sursă]

Organizații[modificare | modificare sursă]

Corectarea ortografiei[modificare | modificare sursă]

Dicționare[modificare | modificare sursă]