French
DeutschJános Fazekas
| János Fazekas | |
 János Fazekas în anul 1967 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | János Fazekas |
| Născut | 16 februarie 1926 Lupeni, România |
| Decedat | 6 martie 2004, (78 de ani) Budapesta, Ungaria |
| Copii | Gyuri Fazekas[1] |
| Cetățenie |  România  |
| Etnie | maghiară |
| Ocupație | jurnalist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Viceprim-ministru al Guvernului României | |
| În funcție 18 martie 1975 -- 30 martie 1979 30 martie 1979 -- 29 martie 1980 29 martie 1980 -- 20 mai 1982 21 mai 1982 -- 28 martie 1985 29 martie 1985 – 22 decembrie 1989 | |
| Ministru al Comerțului Interior | |
| În funcție 1974 – 1980 | |
| Membru al Comitetului Central al PCR | |
| În funcție 1955 – 1984 | |
| Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
| Partid politic | Partidul Comunist din România, Partidul Muncitoresc Român, Partidul Umanist Român |
| Alma mater | Școala de limbã maghiarã a CC al PMR |
| Profesie | învățător, politician comunist |
Modifică date / text  | |
János Fazekas (n. 16 februarie 1926, Lupeni – d. 6 martie 2004, Budapesta)[2] a fost un om politic român, comunist și antifascist.[3]
În februarie 1945 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
A îndeplinit funcțiile de membru al CC al PCR (1955-1984) și secretar al acestuia (1955-1965), ministru al Industriei Alimentare (1961-1965), viceprim-ministru al guvernului (1965-1982), ministru al Comerțului Interior (1974-1980).
A îndeplinit funcția de Viceprim-ministru al Guvernului în guvernele Guvernul Manea Mănescu (2) (18 martie 1975 - 30 martie 1979), Guvernul Ilie Verdeț (1) (30 martie 1979 - 29 martie 1980), Guvernul Ilie Verdeț (2) (29 martie 1980 - 20 mai 1982), Guvernul Constantin Dăscălescu (1) (21 mai 1982 - 28 martie 1985), Guvernul Constantin Dăscălescu (2) (29 martie 1985 - 22 decembrie 1989). În perioada 1952 - 1985, a fost deputat în Marea Adunare Națională.
La sfârșitul anilor 1970, dar mai ales în anii 1980, a căzut în dizgrația lui Nicolae Ceaușescu și a fost marginalizat.
După căderea dictaturii ceaușiste a devenit membru al Partidului Umanist Român (ulterior Partidul Conservator), și a fost ales vicepreședinte al Asociației Antifasciste din România.
Și-a petrecut ultimii ani de viață în Budapesta, unde a murit la vârsta de 78 de ani.[4]
Decorații[modificare | modificare sursă]
Ordinul Muncii clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[5]- titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[6]
- medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ ro Adevărata biografie a lui Adrian Năstase
- ^ Membrii CC al PCR
- ^ ro Biografie János Fazekas
- ^ Necrolog, Háromszék, 10 martie 2004
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
- ^ a b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.