French
DeutschIoana Postelnicu
| Ioana Postelnicu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Eugenia Banu  |
| Născută | [1] Poiana Sibiului, Sibiu, România |
| Decedată | (94 de ani) |
| Cetățenie |  România[2] |
| Ocupație | romancieră[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ioana Postelnicu (nume de fată Eugenia Banu, n. 18 martie 1910, Poiana Sibiului,[3] comitatul Sibiu, Austro-Ungaria - d. 28 noiembrie 2004, Timișoara, România[necesită citare]) a fost o scriitoare română.
Date biografice[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Poiana Sibiului în 1910 și după absolvirea cursurilor Liceului „Domnița Ileana” din Sibiu în 1928 a început cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale Universității din Cluj. După doi ani, în 1930, s-a transferat în București, continuând acolo studiile universitare.
În 1937 și-a început cariera literară la Cenaclul „Sburătorul" al lui E. Lovinescu.
Ioana Postelnicu a realizat o frescă (ecranizată ulterior) a vieții rurale transilvănene în Ciclul Vlașinilor, format din romanele Plecarea Vlașinilor (1964) și Întoarcerea Vlașinilor (1979). În ele a descris viața păstorilor din Mărginimea Sibiului (comuna Poiana) cu care scriitoarea avea legături de sânge.
A primit de două ori Premiul Academiei Române (1943, 1979) și premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate literară.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Bogdana, 1939
- Beznă, 1943
- Pădurea Poenari, 1953
- Împărăția lui Machidon, piesa in trei acte si un tablou final; Ioana Postelnicu, Tiberiu Vornic, 1956
- Orașul minunilor, 1957
- Șerfi, 1958
- Adolescenții, 1962
- Plecarea Vlașinilor, 1964
- Bezna, 1970
- Toate au pornit de la păpușă, 1972
- Roată gândului, roată pământului, 1977
- Întoarcerea Vlașinilor, 1979
- Frank and Smith Company, 1981
- Ce ne povestesc Milena si Crina, povestiri pentru copii, 1982
- Seva din adâncuri, 1985
- Eternele iubiri, nuvele, 1986
- Remember, 1995
- Urmașii Vlașinilor, 1999
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- Aleksandr Lukin si Dmitri Poleanovski - Frontul din umbra; trad. de Ioana Postelnicu si Igor Vascenco. Bucuresti: Editura pentru Literatura Universala, 1964
- Iakub Kolas - Mlastina; trad. de Ioana Postelnicu si Maria Roth. Bucuresti: Editura pentru Literatura Universala, 1967
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[4]
- Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ BnF catalogue général, accesat în
- ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 490.
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 37.
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, c) 13.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru
- Ioana Postelnicu: A scrie este un act de dăruire totală în care trebuie să crezi și pe care trebuie să-l trăiești plenar
- Ionel Popa, Epopeea Vlașinilor, Revista Transilvania, accesat la 15 iulie 2014
- Ioana Postelnicu - In Memoriam Arhivat în , la Wayback Machine.
