Frăția

Steagul Revoluției Române de la 1848 din Țara Românească
Pe steag este scris Dreptate ... Frăție.
Pentru un sindicat din România, vedeți CSI Frăția.

Frăția a fost o societate secretă înființată în 1843 de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Christian Tell,[1][2] la care au aderat ulterior și alți pașoptiști, precum Alexandru G. Golescu-Negru, C. A. Rosetti și alții.

Deviza societății era „Dreptate, Frăție”. S-a constituit și o filială la Paris, al cărei secretar era C. A. Rosetti: Societatea studenților români.

Fundal istoric[modificare | modificare sursă]

Valahia și capitala ei erau râvnite aproape „pe față” de ruși[3]. Testamentul lui Petru I, pe care ei îl calificau „apocrif” pentru a adormi vigilența celorlalte puteri europene, îi obseda aproape dureros[3]. Dacă rușii ar fi ocupat definitiv Moldova și Valahia, ar fi ajuns la Dunăre, la câteva sute de kilometri de Constantinopol, ținta primordială din Testament[3].

Constituirea Frăției[modificare | modificare sursă]

Pentru a se opune acestei intenții și a salva națiunea, tinerii boieri luminați au pus atunci bazele unor societăți secrete, cea mai cunoscută fiind Frăția[3]. În același scop, cei mai mulți dintre membrii acestor societăți au intrat în lojile masonice propriu-zise; astfel, gândeau ei, vor putea stabili legaturi externe, „invizibile”, strânse și puternice[3].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. XI, Editura Cartea Românească, București, 1925, p. 81
  2. ^ Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, capitolul Nicu Bălcescu
  3. ^ a b c d e Hora, 11 mai 2007, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică, accesat la 13 decembrie 2011

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Română, Istoria românilor, vol. VII, tom I, Editura Enciclopedică, București 2001 ISBN 973-45-0430-4
  • Lăzărescu, Dan A., Românii în francmasoneria universală, Centrul Național de Studii Francmasonice, București 1997 ISBN 973-97-103-5-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]