French
DeutschEconomia Croației
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Economia Croației | |
 Zagreb. | |
| Monedă | kuna |
|---|---|
| An fiscal | an calendaristic |
| Organizații comerciale | WTO, Uniunea Europeană |
| Statistici | |
| PIB | 79,69 miliarde USD [1] |
| Creșterea PIB | -2% (2012) |
| PIB pe cap de locuitor | 18 100 USD [1] (CIA 2012 est.) |
| PIB pe sector | agricultură 5%, industrie 25,8% servicii 69,2% |
| Inflație | 3,4% (2012) |
| Populație sub limita sărăciei | 21,1% (2011 est.) |
| Coeficientul lui Gini | 0,320 (2010) |
| Forță de muncă | 1.702.000 (2012)[1] |
| Forța de muncă după ocupație | agricultură 2,1%, industrie 29%, servicii 69% |
| Șomaj | 19,1% (2012) |
| Principalele industrii | produse chimice și plastici, Mașini și unealtă, produse de metal, electronici, fier și oțel, aluminiu, hârtie, produse de lemn, materiale de construcție, textile, vapoare, petrol rafinat, alimente și băute, turism |
| Comerț exterior | |
| Export | 12,42 miliarde USD (2012)[1] |
| Bunuri exportate | echipamente de transport, mașini, textili, produse chimice, alimente, combustibili |
| Parteneri de export | Italia 14,9%, Bosnia și Herțegovina 13,2%, Germania 10,2%, Slovenia 8,8%, Austria 6,8% (2012) |
| Import | 20,24 miliarde USD (2012) |
| Bunuri importate | Mașini, echipamente electrice și de transport, produse chimice, combustibili și lubrifiante, alimente |
| Parteneri de import | Italia 16,7%, Germania 12,9%, Rusia 7,6%, Republica Populară Chineză 7,1%, Slovenia 5,9%, Austria 4,5% |
| Finanțe publice | |
| Datorie publică | 68,2% din PIB (2012 est.) |
| Venituri publice | 21,56 miliarde (2012) |
| Cheltuieli publice | 23,42 miliarde (2012) |
| Rezerve | 14,8 miliarde $ (2012) |
| Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text  | |
Acordul Croației cu FMI sa încheiat în luna Noiembrie a anului 2006. După atingerea tuturor obiectivelor stabilite de acordul stand-by, țara a decis să își gestioneze singură politica economică, fiscală și monetară. Primul Ministru Ivo Sanader a anunțat decizia, declarând că noua politică demonstrează că opinia FMI este sprijinită de Comisia Europeană și confirmă maturitatea economică a țării.
În 2004, Consiliul Executiv al FMI a aprobat un acord stand-by de 20 de luni în valoare de 120 mn de euro pentru a sprijini programul economic al Croației.
FMI a declarat la acel moment că creșterea economică a Croației și performanța inflației față de jumătatea anilor 1990 sunt comparabile cu cele ale țărilor din Europa Centrală și de Est. Însă performanța pozitivă a fost afectată de înrăutățirea deficitului de cont curent extern și creșterea datoriei externe.
Aceste tendințe - care s-au accelerat din 2000 - au sporit vulnerabilitatea Croației față de șocurile externe. Autoritățile au recunoscut acest lucru și cerut asistența FMI în elaborarea unui set de politici de consolidare fiscală și de sprijinire a măsurilor structurale. Acordul din 2004 s-a concentrat asupra a două chestiuni majore: deficitul național mare și creșterea exagerată a datoriei externe. Deficitul se situează la 3% în 2006, în scădere față de 6,3% în 2003. Datoria externă a fost redusă cu 911 mn de euro în 2004 și 2005 și și-a încetinit creșterea - ajungând la 12% în 2006 față de 36% în 2003.
Având în vedere aceste tendințe, Zagrebul dorește acum să încerce să consolideze performanța economică pe cont propriu, bazându-se pe consilierea ocazională a Fondului, dar nu și pe acorduri financiare concrete și practice.
FMI a declarat că salută determinarea țării de a prelua controlul economiei sale, felicitând Croația pentru rezultatele obținute din 2004. Potrivit Fondului, continuarea privatizării și restructurarea industriei construcțiilor navale sunt două domenii vitale care au nevoie de atenție. Sanader a fost de acord că aceste domenii rămân prioritare.
Industrie[modificare | modificare sursă]
Industrie generează aproximativ o cincime din PIB-ul croat și are aproximativ un sfert din forța de muncă. 83% din industrie, industria prelucrătoare, în special produse alimentare și băuturi, produse chimice, și de publicare și tipărire. În ultimii cinci ani este cea mai semnificativă creștere a valorii adăugate în industria minieră, producerea și furnizarea de energie brut. Producția industrială a crescut cu 5% pe an în 2005. Indiferent de această creștere treptată de peste ultimii ani Croatia reprezintă astăzi doar 69 la suta din PIB-ul industrial din 1989. Producția industrială în continuare la un nivel de 85 la suta din cele de acum 17 ani.
Agricultură[modificare | modificare sursă]
-este axata pe culturile cerealiere , culturile de plante mediteraneene si cresterea animalelor
Servicii[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d CIA. „The World Factbook”. Accesat în .
| |||||||||||
| ||||||||||||||||||||
.svg)
