Ecaterina Fotino-Negru

Ecaterina Fotino-Negru
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (89 de ani) Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaria Fotino Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepianistă
învățătoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ecaterina Fotino-Negru (n. 17 aprilie 1902, București – d. 15 noiembrie 1991?) a fost o pianistă și o profesoară de muzică de origine română.[1][este de încredere?]

Copilărie și studii[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie în care muzica era importantă (sora sa Maria Fotino a fost tot pianistă), talentul său fiind evident încă din primii ani de studiu ai pianului.

În perioada 1911-1919 a studiat la Conservatorul din București sub îndrumarea profesorilor Emilia Saegiu, Dumitru Georgescu–Chiriac, Gheorghe Cucu, Ion Nonna Otescu, Dimitrie Dinicu și Dimitrie Cuclin.

A predat doi ani la Conservatorul din Iași (1922-1923) după care a plecat la specializare la École Normale de Paris (1923-1925) unde i-a avut drept mentori pe Alfred Cortot, Lazare Lévi, Ricardo Vines și Diran Alexanian.

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

A revenit în țară în 1925, a fost angajată ca profesoară la Conservatorul din Cluj-Napoca. În 1961, a plecat la București unde a predat la Institutul Pedagogic iar apoi la Conservator. S-a retras în 1964, continuând să îndrume tinerii în privat.

A susținut concerte alături de Orchestra Filarmonică din Cluj-Napoca și București și alături de Orchestra Națională Radio din capitală. A fost remarcată de publicul larg datorită concertelor de cameră susținute la Iași, Craiova, Timișoara, București și Cluj-Napoca.

Repertoriu pianistic[modificare | modificare sursă]

  • Concertul nr. 4 în Sol Major pentru pian și orchestră, op. 58 (Beethoven);
  • Concertul nr. 2 în Fa Minor pentru pian și orchestră (Chopin);
  • Concertul pentru două piane și orchestră în Mi bemol major, KV 365 (Mozart);
  • Concertul pentru trei piane și orchestră în Do minor (Bach).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Fotino-Negru, Ecaterina”. Biblioteca Județeană Cluj. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000
  • Marcu, George - Femei de seamă din România. De ieri și de azi, editura Meronia, București, 2017