French
DeutschDumitru M. Ion
 | Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Dumitru M. Ion | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Brătești, județul Argeș, România |
| Decedat | (74 de ani)[2] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitatea literară | |
| Operă de debut | Iadeș, 1967 |
Modifică date / text  | |
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
| Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
| Umanism - Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
| Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Dumitru M. Ion (n. , Brătești, Albești, județul Argeș, România – d. [2]) a fost un scriitor și traducător român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost fiul preotului Mihai Dumitru și al Corneliei din satul Brătești, comuna Albești, județul Argeș,născut la 26 septembrie 1948. A urmat școala elementară între anii 1954 și 1958 și apoi cea elementară între anii 1958 și 1961, după care a urmat Școala de Meserii (1961-1962) și Liceul „Vlaicu Vodă” (1962-1966) la Curtea de Argeș. A fost student al facultății de limba și literatura română din București doar pentru un an (1966-1967), pe care o părăsit pentru secția de teatrologie de la Institutul de artă teatrală „I.L. Caragiale” (1967-1971). Între anii 1982 și 1988 a avut o bursă de doctorat la Universitatea „Kiril și Metodiu” din Skopje, Macedonia.[3] Debutul literar a avut loc în revista „Luceafărul” în anul 1962, prezentat de I. D. Bălan, iar debutul editorial are loc în anul 1967 cu volumul Iadeș, fiind cela mai tânăr debutant editorial dintr-o promoție care-i include pe Cezar Ivănescu, Ileana Mălăncioiu, Gheorghe Pituț, Mircea Ciobanu ș.a.[4]
În anul 1991 a înființat Editura Orient-Occident, iar în anul 1997 a înființat, împreună cu Carolina Ilica, Festivalul Internațional „Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș”[3].
Din anul 2000 a fost membru al Academiei de Științe și Arte și al Uniunii Scriitorilor din Republica Macedonia[4].
Opera[modificare | modificare sursă]
În Iadeș (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădează gustul pentru proteizarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pasta lirică apar cu străluciri bruște detalii metaforice, asociații de mare forță expresivă, certificând deja o personalitate, care nu-și contrazice cu nimic predilecțiile prin Vânătorile (1969), unde identitatea de intitulare a poemelor nu înseamnă și o structurare de ansamblu vizionar. Poetul a fost unul dintre cei mai reprezentativi "balcanici" într-o sinteză a tradițiilor, de la Anton Pann la Ion Barbu: Înscenarea protocolară a vieții, fastul și fantezia, tragi-comicul, amestecul de sensuri, valori și limbaje sunt luate în serios.
Dumitru M. Ion este un traducător de excepție. A descoperit în anii 70 opera poetului georgian Besiki ( Besarion Gabasvili),decedat la Iași. Pentru a o traduce in romana a făcut deplasări la Tbilisi ( Georgia) in anul 1976. In anul 1979 a vizitat Moscova la invitația Uniunii scriitorilor din URSS in persoana referentului Uniunii scriitorilor Lilia Dolguseva. Ca rezultat a colaborării cu scriitorii georgieni, dar în speță cu Moris Pothisvili, a apărut o traducere de excepție în română a operei poetice a lui Besiki.
Poezie[modificare | modificare sursă]
- Iadeș, 1967
- Vânătorile, 1969
- Balcanice. 100 balade, 1970
- Poeți de douăzeci de ani. Covor românesc, 1972
- Fals tratat de vînătoare, 1973
- Orgolii, 1974
- Culoare și aromă, Melancolii, 1974
- Imnuri, 1974
- Ioan Metafora, 1986
- Evghelia după Ioan Metafora, 1997
- Faraonul, 2002
Romane[modificare | modificare sursă]
- Paștele cailor, 1970
- Povestea minunatelor călătorii, 1972
- Scribul și închipuirea, 1984
Nuvele[modificare | modificare sursă]
- Babilonul, 1981
- Diavolul la Sfântul Ștefan, 1998
Povestiri[modificare | modificare sursă]
- Templul otrăvii, 1970
Literatură pentru copii[modificare | modificare sursă]
- Farfurii sburătoare, 1969
- Sir și Elixir, 1973
- Meteoritul care a uitat sa cada, 1977
Impresii de călătorie[modificare | modificare sursă]
- Vânătoare de tigri în Sakartvelo, 1976
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- Antologia poeziei gruzine. Sec. XII- XX., București, Editura Minerva, 1974
- Ostile tristetii (din Besiki) ed. Junimea, Iași, 1977
Premii[modificare | modificare sursă]
- Premuiul revistei „Luceafărul” în anul 1964
- Premiul „Albatros” al Consiliului Național al Pionierilor în anul 1970
- Premiul Uniunii Scriitorilor în anii 1972 și 1983
- Premiul C.C. al U.T.C. în anul 1975
- Premiul „Pana de aur” la Întâlnirea internațională a traducătorilor din Iugoslavia în anii 1977, 1986 și 1994
- Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Traducătorilor din Republica Macedonia în anii 1982, 1989, 1991
- Premiul Scriitorilor și Artiștilor greci în anul 1998
- Premiul revistei „Convorbiri literare” în anul 2002
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Dumitru M. Ion, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b A murit unul dintre cei mai apreciaţi poeţi români
- ^ a b Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, Paralela 45, p.543
- ^ a b Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, Paralela 45, p.544
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană., București, Ed. Albatros, 1977
- Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, Paralela 45