Drepturile persoanelor cu dizabilități

Drepturile persoanelor cu dizabilități sau cu handicap reprezintă seria legislațiilor privitoare la persoanele care se confruntă cu dizabilități. La nivel global se poate vorbi de o mișcare socială ce are ca scop obținerea egalității de șanse și egalitate în fața legii pentru persoanele cu dizabilități.^[1]

După țară[modificare | modificare sursă]

România[modificare | modificare sursă]

În România, drepturile persoanelor cu handicap sunt ocrotite de Constituție. De-a lungul anilor au fost adoptate și alte legi privitoare la acest subiect, dintre care cea mai relevantă este Legea privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap (448/2006), care reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap, acordate cu scopul integrării și incluziunii sociale a acestora.^[2] Persoanele cu handicap se bucură de acordarea gratuită de medicamente, tratament în unitățile sanitare și în stațiuni, facilităț fiscale și educaționale în unități speciale de învățământ.

De asemenea, ele se bucură și de toate celelalte drepturi inerente ființei umane și de toate drepturile civile și politice, precum dreptul la învățământ și pregătire profesională, dreptul la tratament medical, psihologic, funcțional, etc. De asemenea, au dreptul la primirea de aparate care să-i ajute cu corectarea handicapului de care suferă sau ușurarea vieții, în cazul în care corectarea nu este o opțiune.^[3]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

• Bădescu, M; Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, editura Hamangiu, 2023.