Cornel Medrea

Membru corespondent al Academiei Române
Corneliu Medrea

Bustul lui Cornel Medrea din Miercurea Sibiului
Date personale
Nume la naștereCorneliu Virgiliu Medrea Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Miercurea Sibiului, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiȘcoala de Arte Decorative din Budapesta
PregătireMátrai Lajos György[*][[Mátrai Lajos György (sculptor maghiar)|​]], Géza Maróti[*], Zala György[*][[Zala György (sculptor maghiar)|​]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruIon Lucian Murnu, Vasile Aciobăniței, Radu Aftenie  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăSindicatul Artelor Frumoase, Tinerimea artistică, Societatea Arta română  Modificați la Wikidata
Opere importanteDragoș Vodă și Zimbrul”, „Reliefurile de la Mausoleul de la Mărășești”, „Gheorghe Lazăr din Avrig
PatronajKrikor H. Zambaccian
Premii1. Marele Premiu la Expoziția Internațională de la Paris din 1937
2. Premiul de Stat
3. Artist al Poporului

Corneliu Virgiliu Medrea (n. , Miercurea Sibiului, Sibiu, România – d. , București, România) a fost sculptor, sculptor monumentalist și profesor de sculptură român, membru corespondent al Academiei Române.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cornel Medrea s-a născut în 1888 în comuna Miercurea Sibiului, într-o familie originară din comuna Galda de Jos. După studii liceale la Alba Iulia și la Școala de Arte și Meserii din Zlatna, Medrea urmează Școala de Arte Decorative din Budapesta (intre 1909-1912), unde a lucrat cu sculptorul György Zala. Între anii 1912-1913 a întreprins călătorii în diverse țări europene, vizitând muzeele de arte plastice.

Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor "Tinerimea artistică", "Arta română" etc. Expune la Bienala din Veneția (în anii 1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate.

Între anii 1939 - 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul "Nicolae Grigorescu"). În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Cornel Medrea a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice (Dragoș Vodă și Zimbrul), reprezentările alegorice (Atlas, Pescarii, Victorie) converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane.

Opera lui Cornel Medrea[modificare | modificare sursă]

Bustul lui George Coșbuc din orașul Năsăud
Pescarii, 1959, Constanța

Mausoleul de la Mărășești[modificare | modificare sursă]

Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 - 1938, după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.[5] Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938.

Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu.

Arhitectul și sculptorul Emil Wilhelm Becker, sculptor al Casei Regale, a avut o contribuție însemnată la realizarea Mausoleului, pentru care, în anul 1924, a realizat toate sculpturile din capelă și din interiorul criptei.[6]

Expoziții[modificare | modificare sursă]

Expoziții personale:

  • 1925 - Maison d'Art, împreună cu Dimitrie Paciurea și Gabriel Popescu, Paris, Franța;
  • 1929 - Ateneul Român, împreună cu Elena Serova, București;
  • 1944 - Expoziție retrospectivă, Școala de Arhitectură din București;
  • 1948 - Expoziție retrospectivă (donează Statului Român majoritatea lucrărilor sale pentru viitorul Muzeu Medrea, inaugurat în 1957).

Expoziții de grup:

  • 1915 - 1918 - expozițiile Societății „Tinerimea Artistică”,
  • 1925, 1926 - Salonul Oficial, București;
  • 1928, 1937, 1949 - Bienala de la Veneția, Italia;
  • 1928 - Expoziția Universală de la Barcelona, Spania;
  • 1937 - Expoziția Internațională de la Paris, Franța;
  • 1939 - Expoziția Internațională de la New York, SUA;
  • 1959 - 1960 - expoziții de artă românească la Bratislava, Praga, Berlin, Atena, Cairo, Alexandria, Belgrad, Helsinki, Budapesta;
  • 1961 - 1963 - expozițiile de artă românească de la Sofia, Ankara, Istanbul, Damasc; Expoziția Internațională de sculptură, Muzeul Rodin, Paris, Franța.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • În 1921 Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 28 era înscris sculptorul Corneliu Medrea cu propunerea „ofițer al Coroanei”.[7]
  • Diploma de Onoare la Expoziția Internațională de la Barcelona (1929)
  • Marele Premiu la Expoziția Internațională de la Paris (1937), pentru relieful „Dragoș și Zimbrul”
  • Premiul internațional la Expoziția internațională de la New York (1939), pentru relieful „Cultura”
  • Premiul de Stat (1956)
  • Titlul de Artist al Poporului (1957)

Citate despre Cornel Medrea[modificare | modificare sursă]

Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești cu ea o remarci: ea exprimă noblețea și grandoarea ce îi erau proprii lui. (Corneliu Baba)[necesită citare]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Cornel Medrea, Union List of Artist Names, accesat în  
  2. ^ a b c d Cornel Medrea, Artnet, accesat în  
  3. ^ a b c d Cornel Medrea, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  4. ^ a b c d Cornel Medrea, Frick Art Reference Library Photoarchive 
  5. ^ Pe urmele eroilor uitati, 18 iulie 2006, Lucian Vasilescu, Descoperă, accesat la 3 mai 2012
  6. ^ „Povestea cariatidelor de pe Universitatea București”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Tudor Vianu: Medrea. București, 1935
  • Krikor H. Zambaccian: Medrea. București, 1958
  • Delavrancea, Cella, Dintr-un secol de viață, Editura Eminescu, București, 1987.
  • Vianu, Tudor, Medrea, București, 1935.
  • Zambaccian, K.H., Medrea, București, 1958.

Legături externe[modificare | modificare sursă]