Consiliul de Stat al României

Parte dintr-o serie despre
România comunistă
Organizații De partid Partidul Comunist Român  · Academia Ștefan Gheorghiu  · Scînteia  · Gărzile Patriotice  · Uniunea Tineretului Comunist  · Organizația Pionierilor  · Șoimii Patriei De stat Marea Adunare Națională · Consiliul de Stat · Securitate Alte organizații Biserica Ortodoxă din România comunistă⁠(en)[traduceți] · Comturist⁠(en)[traduceți]
Lideri Petru Groza Ana Pauker Gheorghe Gheorghiu-Dej Ion Gheorghe Maurer Chivu Stoica Nicolae Ceaușescu Elena Ceaușescu
Ideologie Constituția din 1965 Totalitarism Comunismul național Tezele din iulie Protocronism Cultul personalității lui Ceaușescu
Politici Colectivizarea Naționalizarea Campania de alfabetizare⁠(en)[traduceți] Planurile cincinale⁠(en)[traduceți] De-Stalinizarea⁠(en)[traduceți] Sistematizarea Politica de austeritate din anii 1980⁠(en)[traduceți]
Cultură Daciada Cîntarea României Cenaclul Flacăra Obsedantul deceniu Emblema Drapelul
Represiune Cenzura Canalul Dunăre-Marea Neagră Reeducarea Deportările în Bărăgan Înscenarea de la Tămădău Experimentul Pitești Închisoarea Sighet
Proteste și rezistență Rezistența anticomunistă din România Mișcările studențești din București din 1956 Dizidența sub Nicolae Ceaușescu⁠(en)[traduceți] Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 SLOMR Revolta de la Brașov Scrisoarea celor șase Revoluția Română din 1989
Relațiile cu URSS Ocupația sovietică (1944–1958) SovRom Desatelizarea RSR ⁠(en)[traduceți]
Relațiile cu alte state Relațiile dintre RSR și Coreea de Nord⁠(en)[traduceți]
v d m

Consiliul de Stat reprezintă un organ colegial, care a deținut funcțiile și atribuțiile unui șef de stat al Republicii Populare Romîne și al Republicii Socialiste România în perioada 1961-1989, înlocuind Prezidiul Marii Adunări Naționale.

Înființat în martie 1961, Consiliul de Stat era format inițial dintr-un președinte, trei vicepreședinți și 13 membri. Consiliul de Stat a fost menținut și de Constituția RSR din 1965. Numărul membrilor a fost mărit la 15 în decembrie 1967 și la 22 în martie 1969. În anul 1974, Constituția a fost modificată, creându-se funcția de președinte de republică, îndeplinită de o singură persoană, iar numărul de vicepreședinți ai Consiliului de Stat a fost mărit la 4.

Prin Decretul – Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale se creează funcția de președinte al Consiliului. Acest Decret – Lege încredințează exercitarea atribuțiilor de șef de stat președintelui consiliului, care a fost Ion Iliescu.

Conducerea Consiliului de Stat[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, Consiliul de Stat a avut drept conducători pe următorii lideri politici comuniști:

Președinți[modificare | modificare sursă]

• Gheorghe Gheorghiu-Dej - președinte al Consiliului de Stat al RPR (21 martie 1961 - 19 martie 1965)
• Ion Gheorghe Maurer, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu - vicepreședinți al Consiliului de Stat al RPR (19-24 martie 1965)
• Chivu Stoica - președinte al Consiliului de Stat al RSR (24 martie 1965 - 9 decembrie 1967)
• Nicolae Ceaușescu - președinte al Consiliului de Stat al RSR (9 decembrie 1967 - 28 martie 1974)

Vicepreședinți[modificare | modificare sursă]

• Ion Gheorghe Maurer (1961 -1967)
• Ștefan Voitec (1961 - 1965, 1974 - 1984)
• Avram Bunaciu (1961 - 1965)
• Emil Bodnăraș (9 decembrie 1967 - 24 ianuarie 1976)
• Ștefan Peterfi (1967 - 1978)
• Vasile Vâlcu (1974 - ?)
• Emil Bobu (1975 - 1979)
• Maria Ciocan (1980 - 1985)
• Petru Enache (1980 - 1987)^[1]
• Manea Mănescu (1969 - 1972)
• Miron Constantinescu (1972 - 1974)
• Gheorghe Rădulescu (1979 - 1989)

Note[modificare | modificare sursă]