Consiliul Național Secuiesc

Acest articol se referă la un organ politic al secuilor din Transilvania secolului XXI. Pentru un organ politic similar înființat în perioada care a urmat după Primul Război Mondial, vedeți Consiliul Național Secuiesc (1918-1919).
Consiliul Național Secuiesc
Székely Nemzeti Tanács
Logo-ul
Logo-ul
Oameni cheie
PreședinteBalázs Izsák
Date
Înființat16 octombrie 2003
SediuStr. Konsza Samu, 21
Sfântu Gheorghe
Informații
Ideologie oficialăDrepturile secuilor; autonomia Ținutului Secuiesc
Afiliere internaționalănu are
Culori oficialeAlbastru, aur și argint
Prezență online
https://www.sznt.org/ro/

Consiliul Național Secuiesc (în maghiară Székely Nemzeti Tanács) este o organizație politică din România care pretinde a reprezenta interesele secuilor. Conform paginii web a organizației, CNS dorește autonomia Ținutului Secuiesc, după modelul catalan.[1]

Autonomia judecătorească ce a fost practicată până în 1867 în subregiunea istorică Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum (Székelyföld), prin modul de organizare al scaunelor secuiești datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcționat sub forma de autonomie teritorială pentru secui doar, având o administrare proprie, structură socială și administrativă specifică, drepturi speciale și statut special.

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost fondat în toamna anului 2003. Primul președinte a fost Iosif Csapó, până la demisia sa în toamna anului 2006. Președinte interimar până la alegerile din februarie 2008 a fost Imre Fodor, fostul primar al municipiului Târgu Mureș. Actualul președinte a CNS este Balázs Izsák din Târgu Mureș.

Structura C.N.S.[modificare | modificare sursă]

Prezidenții scaunelor a Consiliului Național Secuiesc și membrii Comisiei Permanente (CP).

Prezidenții scaunelor[modificare | modificare sursă]

Membrii CP[modificare | modificare sursă]

Consiliul Național Secuiesc este alcătuit din 156 membri și este membrul Consiliului Național Maghiar din Transilvania (Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács în maghiară). Pentru a asigura pentru fiecare așezare secuiască reprezentanța, fiecare localitate sub 1500 de locuitori de etnie maghiară poate să delege 1 reprezentant în Consiliul Secuiesc Scaunal. Localitățile care au peste 1500 de locuitori de etnie maghiară, poate să delege câte un reprezentant la fiecare 3000 de etnie maghiară.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Szekler wollen Rechte wie Katalanen”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]