French
DeutschCastellum Divitia
| Castellum Divitia | |
 Colonia Claudia Ara Agrippinensium, reconstituire în Muzeul Romano-Germanic din Köln; Castellum Divitia se află pe malul drept al Rinului | |
| Generalități | |
|---|---|
| Coordonate | 50°56′14″N 6°58′25″E / 50.937238°N 6.973596°E |
| Localizare | Germania Renania de Nord-Westfalia Köln |
| Regiune | Germania Inferior |
| Tip | castru |
| Lungime | 142,35 m |
| Lățime | 142,35 m |
| Suprafață | 2,25 hectare |
| Istoric | |
| Fondator | Constantin I |
| Abandonat în | ~ 401 |
| Epocă | secolul al IV-lea - secolul al V-lea |
| Note sit | |
Modifică date / text  | |
| |||||
 Model al castrului în Muzeul Orașului Köln | |||||
| Alte denumiri | Castellum Divitia | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip | Castru al vexilației legiunii XXII Primigenia, din 308 până în 401 | ||||
| Unități prezente | Legiunea XXII Primigenia | ||||
| Dimensiuni și suprafață | 158 x 142; 2,25 ha | ||||
| Capacitate | cca 900 | ||||
| Unitate administrativă | Germania Inferior | ||||
| Amplasare | 50°56′14″N 6°58′25″E / 50.937238°N 6.973596°E | ||||
| Denumire loc | Köln (Deutz) | ||||
| Modifică text | |||||
Castellum Divitia (în română: Fortăreața Divitia) era o tabără militară romană, construită în anii 308-315, pe malul drept al fluviului Rin, în dreptul Colonia Claudia Ara Agrippinensium, cu scopul de a asigura frontiera germană, drept „cap de pod” de apărare contra incursiunilor populațiilor vecine ale francilor. Se afla pe teritoriul vechiului oraș Deutz, azi încorporat în orașul Köln.
Arheologia așezării militare[modificare | modificare sursă]
Castelum Divitia era conceput ca un punct de sprijin pentru protejarea granițelor imperiale ale Galiei. A fost construit de soldații Legiunii a XXII-a Primigenia, sub împăratul Constantin I. Construcția a fost începută în anul 308 și, în același timp cu podul cel mare, de lemn, care a unit Divitia cu Colonia Agrippinensis, a fost finalizat după anul 312, probabil în 315.
Fortăreața avea lungimea de 142,35 metri, cu dimensiunile externe de 2,25 de hectare, în timp ce zona internă acoperea 1,81 de hectare. Zidurile erau înalte de circa 3,30 metri, în timp ce turnurile exterioare ajungeau la 4,06 metri înălțime. La circa 30 de metri de zidurile fortificației, a fost excavat un șanț mare de 12 metri lățime și 3 metri adâncime. Fortăreața avea doar două porți (spre deosebire de multe alte fortărețe, care aveau 4 intrări), flancate de câte două turnuri, aliniate exact cu podul. Pe lângă aceste patru turnuri de intrare, au existat încă 10 turnuri de-a lungul zidurilor și în cele 4 colțuri, toate proiectate spre exterior. Dimensiunile fortăreței au sugerat că în această tabără erau prezenți nu mai puțin de 900 legionari romani.
În interiorul cetății, de-a lungul axei est-vest era "Via Praetoria", cu o lățime de 5 metri. Pe fiecare parte a drumului se aflau cazarme de 57,40 metri lungime și largi de 11,50 metri. În interior, cazărmile erau împărțite în încăperi de 3,90 m, fiecare. La acestea trebuie adăugate construcțiile Principiei[1] și ale Praetoriumului. Abandonată de romani în jurul anului 401, după 430, francii au construit o curte regală în interior ("Divitia Civitas").
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Köln și Deutz pe o hartă din 1646. -
Resturi conservate din poarta orientală. -
Model de reconstrucție din 1930.
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
Bibliografie în limba germană[modificare | modificare sursă]
- Karl Bone: Das römische Castell in Deutz oder Deutz zur Zeit der Römer. Auf Grund der neuesten Entdeckungen und Funde. Bachem, Köln 1880. Format:ULBDD
- Maureen Carroll-Spillecke: Das römische Militärlager Divitia in Köln-Deutz. In: Kölner Jahrbuch 26 (1994), ISSN 0947-1553, S. 321-444.
- Werner Eck: Köln in römischer Zeit. Geschichte einer Stadt im Rahmen des Imperium Romanum. Greven, Köln 2004, ISBN 3-7743-0358-4, ISBN 978-3-7743-0358-4, ISBN 3-7743-0357-6, ISBN 978-3-7743-0357-7, (= Geschichte der Stadt Köln, 1).
- Marianne Gechter: Zur Überlieferung der Bauinschrift des Kastells Divitia (Deutz). In: Kölner Jahrbuch 24 (1991), ISSN 0075-6512, S. 377-380
- Norbert Hanel, Ute Verstegen: Gestempelte Ziegel aus dem spätrömischen Kastell Divitia (Köln-Deutz) In: Kölner Jahrbuch 39 (2006) S. 213–252.
- Norbert Hanel: Literaturbericht zum römischen Militärlager Divitia/Köln-Deutz, zur römischen Rheinbrücke und zur Abteikirche St.Heribert. In: Kölner Jahrbuch 40 (2007), S. 429–452.
- Michael Dort, Ulrich Karls, Alfred Schäfer: Kastell Divitia. Planung am Reißbrett in: Der Limes, 2 (2016), Seite 13–16, Spre lucrare online Arhivat în , la Wayback Machine..
Bibliografie în limba italiană[modificare | modificare sursă]
- Henry Bone, Il forte romano a Deutz, Colonia 1880.
- V.Von Hagen, Le grandi strade di Roma nel mondo, Roma 1978.
