Campionatele Mondiale de Natație

Campionatele Mondiale de Natație sunt Campionatele Mondiale pentru sporturi acvatice: înot, înot sincron, sărituri în apă, înot în ape deschise și polo pe apă. Sunt conduse de Federația Internațională de Natație (FINA), iar toate probele de înot sunt disputate într-un bazin lung (50 de metri).

Competiția a avut loc pentru prima dată în 1973 la Belgrad, Iugoslavia, iar acum are loc la fiecare doi ani. Din 1978 până în 1998, Campionatele Mondiale au avut loc la fiecare patru ani, în anii pari dintre anii olimpici de vară. Din 2001 până în 2019, Campionatele au avut loc o dată la doi ani, în anii impari.

Din cauza efectelor pandemiei de Covid-19, programarea atât a Jocurilor Olimpice, cât și a Campionatelor între 2019 și 2025 a devenit oarecum neregulată, Campionatele Mondiale neavând loc în Japonia în 2021 pentru a găzdui Jocurile Olimpice de vară întârziate din 2020, iar apoi amânate din nou până în 2023 din cauza problemelor legate de pandemie din Japonia. Drept urmare, a fost anunțată o ediție extraordinară a evenimentului pentru 2022 la Budapesta, Ungaria, pentru a nu lăsa un decalaj de patru ani între Campionatele Mondiale.

La competiție pot participa sportivi din cei 209 membri FINA. În 2019, s-au stabilit recorduri pentru cele mai multe țări participante, cu 192 de membri, și cei mai mulți sportivi participanți, cu 2.623 de sportivi.^[1]

Ediții[modificare | modificare sursă]

An	Perioadă	Campionat	Loc	Sportivi	Probe
1973	31 august – 9 septembrie	CM de Natație din 1973	Belgrad, Iugoslavia	686	18 (m), 19 (f)
1975	19 iulie – 27 iulie	CM de Natație din 1975	Cali, Columbia	682	18 (m), 19 (f)
1978	18 august – 23 august	CM de Natație din 1978	Berlin, Germania de Vest	828	18 (m), 19 (f)
1982	29 iulie – 8 august	CM de Natație din 1982	Guayaquil, Ecuador	848	18 (m), 19 (f)
1986	13 august – 23 august	CM de Natație din 1986	Madrid, Spania	1.119	19 (m) 22 (f)
1991	3 ianuarie – 13 ianuarie	CM de Natație din 1991	Perth, Australia (1)	1.142	21 (m) 24(f)
1994	1 septembrie – 11 septembrie	CM de Natație din 1994	Roma, Italia (1)	1.400	21 (m) 24(f)
1998	8 ianuarie – 17 ianuarie	CM de Natație din 1998	Perth, Australia (2)	1.371	26 (m) 29(f)
2001	16 iulie – 29 iulie	CM de Natație din 2001	Fukuoka, Japonia (1)	1.498	29 (m) 32 (f)
2003	12 iulie – 27 iulie	CM de Natație din 2003	Barcelona, Spania	2.015	29 (m) 33 (f)
2005	16 iulie – 31 iulie	CM de Natație din 2005	Montreal, Canada	1.784	29 (m) 33 (f)
2007	18 martie – 1 aprilie	CM de Natație din 2007	Melbourne, Australia	2.158	29 (m) 36 (f)
2009	19 iulie – 2 august	CM de Natație din 2009	Roma, Italia (2)	2.556	29 (m) 36 (f)
2011	16 iulie – 31 iulie	CM de Natație din 2011	Shanghai, China	2.220	29 (m) 36 (f)
2013	19 iulie – 4 august	CM de Natație din 2013	Dubai, Emiratele Arabe Unite	2.293	30 (m) 37 (f) 1 (mixt)
2015	24 iulie – 9 august	CM de Natație din 2015	Kazan, Rusia	2.400	30 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2017	14 iulie – 30 iulie	CM de Natație din 2017	Budapesta, Ungaria (1)	2.360	30 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2019	12 iulie – 28 iulie	CM de Natație din 2019	Gwangju, Coreea de Sud	2.623	30 (m) 38 (f) 8 (mixt)
2022	18 iunie – 3 iulie	CM de Natație din 2022	Budapesta, Ungaria (2)	2.034	29 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2023	14 – 30 iulie	CM de Natație din 2023	Fukuoka, Japonia (2)	2.392	31 (m), 33 (f), 11 (mixt)
2024	2 – 18 februarie	CM de Natație din 2024	Doha, Qatar
2025		CM de Natație din 2025	Kallang, Singapore
2027		CM de Natație din 2027	Budapesta, Ungaria

Tabelul medaliilor[modificare | modificare sursă]

Actualizat după CM de Natație din 2023

Loc	Țară	Aur	Argint	Bronz	Total
1.	Statele Unite	293	240	182	715
2.	China	184	116	94	394
3.	Australia	110	115	85	310
4.	Rusia	105	73	62	240
5.	RDG	51	44	27	122
6.	Italia	48	52	69	169
7.	Ungaria	42	33	31	106
8.	Germania	41	62	70	173
9.	Franța	32	33	33	98
10.	Regatul Unit	32	32	56	120
11.	Canada	28	53	65	146
12.	Țările de Jos	19	38	34	91
13.	Suedia	19	20	17	56
14.	Japonia	18	48	77	143
15.	Brazilia	17	15	18	50
16.	Uniunea Sovietică	16	28	28	72
17.	Spania	13	37	31	81
18.	Africa de Sud	13	7	16	36
19.	Ucraina	12	18	28	58
20.	RFG	8	7	12	27
21.	Polonia	6	11	9	26
22.	România	5	2	7	14
23.	Danemarca	4	8	8	20
24.	Grecia	4	6	8	18
25.	Zimbabwe	4	5	0	9
26.	Tunisia	4	3	4	11
27.	Lituania	4	2	3	9
28.	Serbia	4	2	1	7
29.	Finlanda	3	2	2	7
30.	Croația	2	3	4	9

Multiplii medaliați cu aur[modificare | modificare sursă]

Caracterele aldine indică sportivii activi și cel mai mare număr de medalii.

Poz	Sportiv	Țară	Sex	Disciplină	Din	Până la	Aur	Argint	Bronz	Total
1	Michael Phelps	Statele Unite	M	Înot	2001	2011	26	6	1	33
2	Svetlana Romashina	Rusia	F	Înot artistic	2005	2019	21	–	–	21
3	Katie Ledecky	Statele Unite	F	Înot	2013	2022	19	3	–	22
4	Natalia Ishchenko	Rusia	F	Înot artistic	2005	2015	19	2	–	21
5	Ryan Lochte	Statele Unite	M	Înot	2005	2015	18	5	4	27
6	Svetlana Kolesnichenko	Rusia	F	Înot artistic	2011	2019	16	–	–	16
7	Caeleb Dressel	Statele Unite	M	Înot	2017	2022	15	2	–	17
8	Alla Shishkina	Rusia	F	Înot artistic	2009	2019	14	–	–	14
9	Anastasia Davydova	Rusia	F	Înot artistic	2001	2011	13	1	–	14
10	Alexandra Patskevich	Rusia	F	Înot artistic	2009	2017	13	–	–	13

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ „18th FINA World Championships: Entry List by Event” (PDF). Omega Timing. Accesat în 17 noiembrie 2019.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

World Championships] la swimrankings.net

[1] „18th FINA World Championships: Entry List by Event” (PDF). Omega Timing. Accesat în 17 noiembrie 2019.

[1]