French
DeutschConstantin Coandă
| Constantin Coandă | |
 Generalul Constantin Coandă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 4 martie 1857 Craiova, Țara Românească |
| Decedat | 30 septembrie 1932, (75 de ani) București, România |
| Părinți | Mihalache Coandă și Theodora Theodoris |
| Frați și surori | Ion Coandă  |
| Căsătorit cu | Aïda Danet |
| Copii | 7 copii: Henri, Florence, Pierre, Maria... |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | general, politician, matematician |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Activitate | |
| Educație | 1. Școala militară din București și Iași 2. Școala Politehnică din Paris 3. Școala de artilerie din Fontainebleau |
| Reprezentant | 1. Președinte al consiliului de miniștri 1918 2. Ministru de Externe al României 3. Secretar general al Ministerului Apărării 4. Ministrul Industriei și Comerțului 5. Președinte al Senatului |
| Cunoscut pentru | participarea sa la Războiul de Independență al României |
| Partid politic | Partidul Poporului |
Modifică date / text  | |
Constantin Coandă (n. 4 martie 1857, Craiova – d. 30 septembrie 1932, București) a fost un general român, fost profesor de matematici la Școala națională de poduri și șosele din București și, pentru o scurtă perioadă (24 octombrie - 29 noiembrie 1918), cel de-al 26-lea președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de externe al României.
Fiu al lui Mihalache Coandă și al Theodorei Coandă (născută Theodoris), fiica unui armator grec care făcea comerț pe Dunăre, spre Calafat, Constantin Coandă era fratele amiralului Ion Coandă. Printre cei 7 copii ai săi (5 băieți și 2 fete) s-a numărat și celebrul Henri Coandă. Constantin a fost primul fiu al familiei, fiind urmat de Ion, Petre, Zoe, Alina și Aneta.[2]
A fost secretar general al Ministerului Apărării (1902-1904).
În atentatul din Senatul României, din 8 decembrie 1920, pus la cale de către un grup terorist de extremă stângă, Constantin Coandă, președintele în funcțiune al Senatului, a fost rănit.[3]
Funcții militare[modificare | modificare sursă]
- comandant de pluton în Regimentul 1 artilerie (1877-1883)
- funcții în învățământul militar la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină București și la Școala Superioară de Război
- funcții de comandă și de stat major
- comandant al Regimentului 2 artilerie
- comandant al Corpului 5 armată
- secretar general al Ministerului de Război
- comandant al Cetății București
- atașat militar la Berlin, Viena și Paris
- director al Direcției artilerie din Ministerul de Război
- șef secție în Marele Stat Major
- inspector general al artileriei
Alte funcții[modificare | modificare sursă]
- profesor la Școala de poduri și șosele București
- delegat la Conferința Internațională de la Haga
- atașat militar și diplomatic pe lângă Cartierul țarului Nicolae al II-lea (1916-1918)
- ministrul industriei (20 martie-14 iulie 1926)
- ministru secretar de stat (10 august 1926-4 iunie 1927)
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Curs de Artilerie - (1884-1885)
- Projectile și Focoase - (1884).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ IdRef, accesat în
- ^ AGERPRES. „GENERALUL CONSTANTIN COANDA, PRIMUL MINISTRU AL ROMANIEI LA MOMENTUL MARII UNIRI DE LA 1918”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ București-Strict secret, Episodul 5: Bomba din Senat
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Generalul Coandă: cuvântări la moartea sa, 1932
- Vasile Popa, Ion Cerăceanu, Vasilica Manea, Misiunea generalului Coandă la Kiev: (1917 - 1918), Editura Militară, 2012.
- Vasile Popa, Misiunea generalului Coandă la Stavka, 1916-1917. Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I", Editura Militară, 2010.
| Predecesor: Constantin C. Arion | Ministrul Afacerilor Externe 24 octombrie – 28 noiembrie 1918 | Succesor: Ion I. C. Brătianu |
| Predecesor: Alexandru Marghiloman | Prim-ministrul României 24 octombrie – 14 decembrie 1918 | Succesor: Ion I. C. Brătianu |
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
| ||||||||||||||||||||||||
