Amerindieni

Populație totală
Amerindieni
Cuplu amerindian
Harta distribuției
Aproximativ 60.500.000
Limbi vorbite
Limbile amerindiene
Grupuri înrudite sau legate cultural
indigenous peoples of North America[] indigenous peoples of South America[] indigenous peoples of Central America[] indigenous peoples of the Caribbean[] indigenous cultures of the Americas[*]
Modifică date / text

Locuitorii nativi ai celor două Americi sau amerindienii sunt locuitorii pre-columbieni ai continentului America, descendenții acestora și multe alte grupuri etnice care se identifică cu aceste grupuri de oameni.

Referirile la aceste grupuri de locuitori nativi sau indigeni ai Americii cuprind, printre altele, „americani nativi”, „primele națiuni”, sau chiar denumirea, total incorectă geografic, dată de către exploratorul Cristofor Columb (1451-1506 d.C.), „indieni”, ultimul termen fiind astăzi nuanțat la rasa: americano-indiană, indieni americani, amerindieni. În trecut, vocabularul popular includea termeni precum „indienii roșii” sau „pieile roșii”. În contexul contemporan al drepturilor omului și al postcolonialismului, astfel de expresii, inclusiv termenul „indieni”, sunt considerate peiorative.

Amerindienii din Statele Unite ale Americii[modificare | modificare sursă]

Amerindienii care traiesc în interiorul granițelor actuale ale Statelor Unite ale Americii (inclusiv populațiile indigene din Alaska și Hawaii) includ numeroase triburi și grupuri etnice, multe dintre ele reprezentând națiuni suverane distincte. Eticheta lingvistică pe care astfel de indivizi „nativi” aleg să o folosească pentru a se descrie diferă în funcție de regiune și generație. De exemplu, numeroși amerindieni nativi se identifică drept „indieni”, în timp ce indivizii mai tineri se descriu deseori ca „indigeni”. Termenii care ar trebui (sau nu) folosiți de către persoanele non-native conduc deseori la diverse controverse. Cu toate acestea, expresia „american nativ” a fost adoptată, în spațiul anglofon, de numeroase grupuri academice și trusturi de presă, deși nu include, de regulă, nativii americani din Hawaii sau pe cei din Alaska, precum Aleut, Yup'ik sau Inuit. Popoarele native din Canada sunt cunoscute ca „primele națiuni”.

La momentul primului contact cu imigranții vestici, cultura indigenă era diferită față de majoritatea creștină și proto-industrială a civilizației din care proveneau imigranții occidentali. Unele dintre culturile native din nord-est și sud-est erau, de exemplu, matriliniare și funcționau ca sisteme colectiviste, cu totul nefamiliare europenilor. Majoritatea triburilor americane indigene întrețineau terenurile de vânătoare și pe cele arabile în mod colectiv, în beneficiul întregului trib. Europenii proveneau din culturi patriarhale, care dezvoltaseră concepte cu totul diferite legate de drepturile individuale de proprietate. Diferențele culturale între indigenii deja stabiliți în America de Nord și imigranții europeni, combinate cu o dinamică complexă a diverselor alianțe tribale, au creat tensiuni politice și au condus la numeroase violențe sectare și la tulburări sociale pe o scară extinsă. Pe lângă atrocitățile specifice războiului, în care tehnologia avansată a europenilor le-a permis deseori masacrarea unor întregi triburi de amerindieni într-un timp relativ scurt, indigenii au suferit în urma unei mortalități galopante cauzate de boli europene față de care nu dobândiseră imunitate. Se presupune, în acest sens, că epidemiile de variolă au cauzat cele mai multe decese în rândul populației indigene, în ciuda faptului că estimarile variază semnificativ, de la un milion la 18 milioane de victime ^[1]^[2]. De asemenea, variola a fost folosită de imigranți ca armă biologică, de exemplu prin „dăruirea” de paturi infectate în mod deliberat cu acest virus.^[3]^[4]^[5]

Popoare[modificare | modificare sursă]

America de Nord[modificare | modificare sursă]

Irochezi
Abenaki
Huroni
Cele cinci triburi civilizate
- Cherokee
Sioux
Mandani
Comanși
Apași
Navajo
Hopi (pueblo)
Zuni (pueblo)
Athabasca
Cree
Ojibwe

Mesoamerica și America de Sud[modificare | modificare sursă]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Paleo-indieni vânând un gliptodon
Amerindian de câmpie la vânătoare de bizoni.
Amerindieni de la începutul secolului XIX.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ Bruce E. Johansen (2006). The Native Peoples of North America. Rutgers University Press. ISBN 978-0-8135-3899-0.
^ „Native American”. Encyclopædia Britannica. Accesat în 28 iunie 2009.
^ Crawford, „Native Americans of the Pontiac's War”, 245–250
^ Phillip M. White (2 iunie 2011). American Indian Chronology: Chronologies of the American Mosaic. Greenwood Publishing Group. p. 44.
^ D. Hank Ellison (24 august 2007). Handbook of Chemical and Biological Warfare Agents. CRC Press. pp. 123–140. ISBN 0-8493-1434-8.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Cappel, Constance (2007). The Smallpox Genocide of the Odawa Tribe at L'Arbre Croche, 1763: The History of a Native American People. Lewiston, N.Y.: Edwin Mellen Press. ISBN 978-0-7734-5220-6. OCLC 175217515.
Churchill, Ward (1997). A Little Matter of Genocide: Holocaust and Denial in the Americas, 1492 to the Present. San Francisco: City Lights Books. ISBN 978-0-87286-323-1. OCLC 35029491.
Dean, Bartholomew (2002). „State Power and Indigenous Peoples in Peruvian Amazonia: A Lost Decade, 1990–2000”. În Maybury-Lewis, David. The Politics of Ethnicity: Indigenous Peoples in Latin American States. David Rockefeller Center series on Latin American studies, Harvard University. 9. Cambridge, Mass.: Harvard University/David Rockefeller Center for Latin American Studies. pp. 199–238. ISBN 0-674-00964-9. OCLC 427474742.
Dean, Bartholomew; Levi, Jerome M. (2003). At the Risk of Being Heard: Identity, Indigenous Rights, and Postcolonial States. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 978-0-472-09736-4. OCLC 50841012.
Dean, Bartholomew (2006). „Salt of the Mountain: Campa Asháninka History and Resistance in the Peruvian Jungle (review)”. The Americas. 62 (3): 464–466. doi:10.1353/tam.2006.0013. ISSN 0003-1615.
Kane, Katie (1999). „Nits Make Lice: Drogheda, Sand Creek, and the Poetics of Colonial Extermination”. Cultural Critique. 42: 81–103. doi:10.2307/1354592. ISSN 0882-4371.
Krech, Shepard III (1999). The Ecological Indian: Myth and History. New York: W.W. Norton Company. ISBN 978-0-393-04755-4. OCLC 318358852.
Varese, Stefano; Ribeiro, Darcy (2004) [2002]. Salt of the Mountain: Campa Ashaninka History and Resistance in the Peruvian Jungle. trans. Susan Giersbach Rascón. Norman: University of Oklahoma Press. ISBN 0-8061-3512-3. OCLC 76909908.