French
DeutschAlexandru Șoltoianu
| Alexandru Șoltoianu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1934 Inești, raionul Telenești, județul Orhei, România  |
| Decedat | (88 de ani) Grădinari, Olt, România |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Etnie | Român |
| Religie | Ortodox |
| Ocupație | Lector |
| Activitate | |
| Alma mater | Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova |
| Patronaj | Universitatea de Stat din Moldova |
| Organizație | Universitatea de Stat din Moldova |
| Partid politic | Frontul Național Patriotic |
Modifică date / text  | |
Alexandru Șoltoianu (n. , Inești, raionul Telenești, județul Orhei, România – d. , Grădinari, Olt, România) a fost un disident politic basarabean, membru al Frontului Național Patriotic din Moldova.
А absolvit Institutul de relații internaționale la Moscova. Este unul din semnatari apelului adresat lui Nicolae Ceaușescu în 1972.[1][2] După denunțarea acestor semnatari de către generalul de securitate Ion Stănescu-Silagy (președintele Consiliului Securității de Stat al RSR) a fost deportat pentru 4 ani în Siberia ca urmare a apartenenței la Frontul Patriotic Național din Moldova.[3]
Conform dosarului penal fabricat de KGB, Al. Șoltoianu a fost judecat pentru formarea și conducerea unui partid naționalist, anticomunist, antisovietic (Partidul renașterii Naționale din Moldova). A fost arestat în luna decembrie 1972 la Lvov, iar dosarul lui Șoltoianu în RSSM a fost controlat de Piotr Civertko. A fost deținut în lagărul nr. 19 din Mordovia, unde se afla în detenție și Gheorghe Ghimpu. A petrecut 14 ani în închisorile sovietice fiind eliberat doar în 1986.
Pe 23 august 2010, președintele interimar al Republicii Moldova și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a conferit lui Alexandru Șoltoianu „Ordinul Republicii”, alături de un grup de luptători împotriva regimului totalitar comunist de ocupație.[4][5][6]
După eliberare s-a întors în apartamentul său din Moscova, unde a continuat să locuiască și după 1991, când Moldova a devenit independentă. Cu toate acestea, a rămas activ în organizațiile unioniste din Moldova. S-a alăturat Consiliului Național pentru Reîntregire al lui Mircea Druc. Alexandru Șoltoianu a murit la 13 aprilie 2022. Anunțul a fost făcut de Octavian Țîcu.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Șoltoianu: O viață sacrificată pentru țară. 212.p.
- Alexandru Șoltoianu: Dosar Penal. În: Memoria-Revista gândirii arestate, numărul 16.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Revista Istorică Nr. 1-2/2003. p. 91.
- ^ Cristian Troncotă, Virginia Carianopol: Duplicitarii: o istorie a Serviciilor de Informații și Securitate ale regimului comunist din România, 1965-1989Elion, 2003. p. 146. ISBN 9738362148 ISBN 9789738362147
- ^ „Unioniști basarabeni, turnați de Securitate la KGB”. Adevărul. Arhivat din original la .
- ^ Mihai Ghimpu l-a decorat post-mortem pe fratele sau, Gheorghe Ghimpu
- ^ Decorații pentru anticomuniști
- ^ Ordinul Republicii pentru luptătorii împotriva regimului comunist de ocupație