1920

1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

• 10 ianuarie: La Geneva se înființează „Societatea Națiunilor”, în care România este membru fondator.
• 16 ianuarie: Începutul prohibiției în SUA, când cel de-al 18-lea Amendament al Constituției intră în vigoare.
• 30 ianuarie: România și Cehoslovacia stabilesc relații diplomatice la nivel de legație.

Februarie[modificare | modificare sursă]

• 24 februarie: Adolf Hitler își prezintă programul național socialist la München.

Martie[modificare | modificare sursă]

• 13 martie: Guvernul Vaida-Voievod este demis și înlocuit cu un guvern condus de generalul Alexandru Averescu, care dizolvă Parlamentul și organizează noi alegeri.
• 15 martie: Are loc greva muncitorilor metalurgiști de la fabricile "Wolff", "Vulcan" și "Lemaître", care ține 6 luni, patronii închizând întreprinderile.
• 23 martie: Amiralul Horthy declară că Ungaria este o monarhie fără nimeni pe tron.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

• 20 aprilie: Se deschid Jocurile Olimpice de vară la Anvers, Belgia.
• 24 aprilie: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze și ucrainiene atacă armata sovietică care ocupa Ucraina.
• 26 aprilie: Înființarea, la Cluj, a primului Institut speologic din lume.
• 28 aprilie: Azerbaijan intră in componența Uniunii Sovietice.

Mai[modificare | modificare sursă]

• 7 mai: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze ocupă orașul Kiev. Guvernul ucrainean se întoarce în oraș.
• 16 mai: Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o pe Ioana d'Arc.
• 20 mai: S-a inaugurat Opera Română din Cluj, cu opera "Aida" de Giuseppe Verdi.
• 26 mai: Constantin Brâncuși a participat, la Paris, la "Festivalul Dada" împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc. fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat Contre Cubisme, contre Dadaisme.

Iunie[modificare | modificare sursă]

• 4 iunie: Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921).
• 12 iunie: Războiul polono-sovietic: Armata Roșie preia controlul asupra orașului Kiev.

Iulie[modificare | modificare sursă]

• 1 iulie: Germania își declară neutralitatea în războiul dintre Polonia și URSS.
• 12 iulie: Rusia Bolșevică recunoaște independența Lituaniei.
• 16 iulie: "Acordul de la Spa" privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).

August[modificare | modificare sursă]

• 10 august: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său.
• 11 august: Rusia Bolșevică recunoaște independența Estoniei și a Letoniei.
• 13 august: A început Bătălia de la Varșovia, bătalia finală a războiului polono-sovietic.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

• 1 octombrie: A fost înființată Legația română de la Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul.
• 1 octombrie: A fost înființată Legația României de la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
• 20 octombrie: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați. Cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima grevă politică generală a proletariatului din întreaga Românie (20-28 octombrie).
• 28 octombrie: România semnează la Paris, împreună cu Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia, Tratatul de recunoaștere a unirii Basarabiei cu România.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

• 11 noiembrie: Începe activitatea Școlii Politehnice din Timișoara, în baza Decretului Regal nr. 4822 din 1920, semnat de Regele Ferdinand I.
• 28 noiembrie: A apărut, la București, săptămânalul "Adevărul literar și artistic", continuator al "Adevărului ilustrat", fondat de Constantin Mille.
• 28 noiembrie: A fost înființată la Paris Federația interaliată a foștilor combatanți (FIDAC), la care România a fost unul din membrii fondatori. Înființată la inițiativa unor veterani din primul război mondial predominant pacifiști, la congresul de constituire s-au asociat asociații ale veteranilor din Franța (6 asociații, inclusiv UNC și UF), Belgia (FNC), Marea Britanie (British Empire Service League și apoi British Legion), SUA (American Legion), România (Uniunea Națională a Foștilor Luptători), Cehoslovacia (Asociația Druzina), Italia și Serbia.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

• 1 decembrie: Consiliul orășenesc al orașului Brașov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
• 3 decembrie: Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curții Permanente de Justiție Internațională cu sediul la Haga.
• 5 decembrie: Referendumul din Grecia este favorabil pentru reinstalarea monarhiei.
• 8 decembrie: Atentatul cu bombă din Senatul României de către anarhistul Max Goldstein.
• 16 decembrie: Are loc un cutremur de 8,6 grade pe scara Richter în provincia Gansu, China, unde au decedat 80.000 de persoane.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

• A fost înființată CFRNA (Compania Franceză și Română de Navigație Aeriană), actuală TAROM.
• Desenatorul Aurel Petrescu, realizează primul film de desene animate românesc, "Păcală în Lună".
• Ion Jalea a realizat "Monumentul Eroilor francezi din războiul 1916-1918", lucrat în marmură de Carrara, reprezentând un soldat rănit sprijinit de o soră de caritate - care a fost amplasat în Cișmigiu.
• În București ia amploare circulația auto, fiind înregistrate 2.550 de autovehicule.
• În România s-a realizat unificarea monetară, prin scoaterea din circulație a leilor emiși de Banca Generală, a rublelor și coroanelor.
• Mazda Motor Corp. Producător japonez de automobile cu sediul la Hiroshima, fondată de Jujiro Matsuda inițial sub numele de Toyo Cork Kogyo Co. Din octombrie 1931 este redenumit Mazda.
• Qantas Airways United. Companie aeriană australiană.
• Se înființează Societatea Compozitorilor români sub președinția lui George Enescu.
• Teatrul din Timișoara este mistuit de un incendiu. Va fi reconstruit și redeschis în anul 1928.
• Vasile Pârvan publică Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

• 
  Isaac Asimov, biochimist și scriitor american de origine rusă
• 
  Federico Fellini, regizor italian de film
• 
  Radu Stanca, poet, dramaturg, eseist și regizor de teatru român
• 
  Papa Ioan Paul al II-lea, al 264-lea papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei

• 2 ianuarie: Isaac Asimov, biochimist și scriitor american de literatură SF, de origine rusă (d. 1992)
• 3 ianuarie: Siegfried Buback, procuror general al R. F. Germania (d. 1977)
• 7 ianuarie: Vincent Gardenia (n. Vincenzo Gardenia Scognamiglio), actor italo-american (d. 1992)
• 16 ianuarie: Ioan M. Bota, preot greco-catolic român, istoric, profesor universitar doctor, prelat papal, veteran de război, colonel în rezervă, deținut politic (d. 2021)
• 20 ianuarie: Federico Fellini, regizor italian de film (d. 1993)
• 22 ianuarie: Chiara Lubich, activistă italiană catolică, liderul și fondatorul Mișcării Focolare (d. 2008)

Februarie[modificare | modificare sursă]

• 11 februarie: Farouk al Egiptului, rege al Egiptului și Sudanului (1936-1952), (d. 1965)

Martie[modificare | modificare sursă]

• 5 martie: Radu Stanca, poet, dramaturg, eseist și regizor de teatru român (d. 1962)
• 6 martie: Ernest Maftei, actor român de film (d. 2006)
• 11 martie: Nicolaas Bloembergen, fizician american de origine olandeză (d. 2017)
• 25 martie: Henry Mălineanu, compozitor român de muzică ușoară, romanțe, operetă (d. 2000)

Aprilie[modificare | modificare sursă]

• 1 aprilie: Mifune Toshirō, actor, regizor și producător japonez de film (d. 1997)

Mai[modificare | modificare sursă]

• 17 mai: Geo Dumitrescu, poet, traducător și scriitor român, director al revistei România literară (d. 2004)
• 18 mai: Papa Ioan Paul al II-lea (n. Karol Józef Wojtyła), al 264-lea papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei (1978-2005), (d. 2005)

Iunie[modificare | modificare sursă]

• 21 iunie: Puiu Călinescu (n. Alexandru Călinescu), actor român de film și teatru (d. 1997)

Iulie[modificare | modificare sursă]

• 21 iulie: Mohammed Dib, scriitor algerian (d. 2003)

August[modificare | modificare sursă]

• 
  Virgil Ierunca, critic literar, poet și publicist român
• 
  Mickey Rooney, actor american
• 
  Montgomery Clift, actor american
• 
  Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, laureat al Premiului Nobel

• 16 august: Virgil Ierunca, critic literar, publicist și poet român (d. 2006)
• 16 august: Charles Bukowski, scriitor american (d. 1994)
• 20 august: Zoe Dumitrescu Bușulenga, critic literar, eseist și pedagog român (d. 2006)
• 21 august: Marius Munteanu, poet român (d. 2005)

Septembrie[modificare | modificare sursă]

• 23 septembrie: Mickey Rooney (n. Ninnian Joseph Yule Jr.), actor american de film (d. 2014)
• 24 septembrie: Peter Carl Fabergé (Karl Gustavovici Fabergé), 74 ani, bijutier rus, autorul celebrelor Ouă Fabergé, considerate printre cele mai scumpe bijuterii din lume (n. 1846)

Octombrie[modificare | modificare sursă]

• 1 octombrie: Walter Matthau (n. Walter John Matthow), actor american de film (d. 2000)
• 15 octombrie: Henri Verneuil (n. Achod Malakian), regizor francez de etnie armeană (d. 2002)
• 17 octombrie: Montgomery Clift (Edward Montgomery Clift), actor american de film (d. 1966)
• 21 octombrie: Vladimir Hanga, profesor universitar român, specialitatea drept roman și istoria dreptului românesc (d. 2013)
• 28 octombrie: Valentina Rusu-Ciobanu, pictoriță din Republica Moldova (d. 2021)
• 29 octombrie: Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, laureat al Premiului Nobel (1980), (d. 2011)

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

• 23 noiembrie: Paul Celan (n. Paul Peisah Antschel), poet român de etnie evreiască (d. 1970)

Decese[modificare | modificare sursă]

• 
  Benito Pérez Galdós, scriitor spaniol
• 
  Amedeo Modigliani, pictor și sculptor italian stabilit în Franța
• 
  Alexandru D. Xenopol, filosof, istoric, pedagog și scriitor român
• 
  Prințesa Margaret de Connaught

• 4 ianuarie: Benito Pérez Galdós, 76 ani, scriitor spaniol (n. 1843)
• 24 ianuarie: Amedeo Modigliani, 35 ani, pictor și sculptor italian stabilit în Franța (n. 1884)
• 25 ianuarie: Jeanne Hébuterne, 21 ani, pictoriță franceză, soția lui Amedeo Modigliani (n. 1898)
• 28 ianuarie: Panas Mirnîi (n. Panas Iakovici Rudcenko), 70 ani, scriitor ucrainean (n. 1849)
• 6 februarie: Dimitrie C. Sturdza-Scheianu, 80 ani, istoric și politician român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1839)
• 7 februarie: Aleksandr Kolceak, 45 ani, amiral rus și explorator polar (n. 1874)
• 16 februarie: Ducele Johann Albert de Mecklenburg, 62 ani (n. 1857)
• 20 februarie: Robert Peary (n. Robert Edwin Peary), 63 ani, navigator și explorator american (n. 1856)
• 21 februarie: Afonso, Prinț Regal al Portugaliei (n. Afonso Henriques de Bragança), 54 ani (n. 1865)
• 27 februarie: Alexandru D. Xenopol (n. Alexandru Dimitrie Xenopol), 72 ani, filosof, istoric, pedagog și scriitor român (n. 1847)
• 26 martie: Luís de Orléans-Braganza (n. Luís Maria Filipe Pedro de Alcântara Gastão Miguel Rafael Gonzaga), 42 ani (n. 1878)
• 1 mai: Prințesa Margaret de Connaught (n. Margaret Victoria Charlotte Augusta Norah), 38 ani, Prințesă Moștenitoare a Suediei (n. 1882)
• 6 mai: Hortense Schneider (n. Hortense Catherine Schneider), 87 ani, soprană franceză (n. 1833)
• 7 mai: Constantin Dobrogeanu-Gherea, 64 ani, scriitor, critic literar, om politic român (n. 1855)
• 20 mai: Emil Ábrányi, 69 ani, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar (n. 1850)

• 
  Max Weber, economist german
• 
  Împărăteasa Eugenia a Franței, soția lui Napoleon al III-lea
• 
  Wilhelm Wundt, psiholog, fiziolog și filozof german
• 
  Alexandru Macedonski, poet, prozator, dramaturg și publicist român

• 14 iunie: Max Weber (n. Maximilian Carl Emil Weber), 56 ani, economist german (n. 1864)
• 11 iulie: Împărăteasa Eugenia a Franței (n. María Eugenia Ignacia Augustina de Palafox Portocarrero de Guzmán y Kirkpatrick), 94 ani, soția lui Napoleon al III-lea (n. 1826)
• 18 iulie: Prințul Joachim al Prusiei (n. Joachim Franz Humbert), 29 ani (n. 1890)
• 16 august: Norman Lockyer, 84 ani, astronom englez (n. 1836)
• 31 august: Wilhelm Wundt (n. Wilhelm Maximilian Wundt), 88 ani, psiholog, fiziolog și filozof german (n. 1832)
• 6 septembrie: Maria de Mecklenburg-Schwerin (n. Marie Alexandrine Elisabeth Eleonore), 66 ani, Mare Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (n. 1854)
• 24 septembrie: Peter Carl Fabergé, 74 ani, bijutier rus (n. 1846)
• 24 octombrie: Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, 67 ani, mama Reginei Maria a României (n. 1853)
• 25 octombrie: Alexandru I, 27 ani, rege al Greciei (1917-1920), (n. 1893)
• 8 noiembrie: Nectarie din Egina (n. Anastasios Kephala), 74 ani, episcop al Pentapolei și ctitor al mănăstirii "Sfânta Treime" din insula Eghina (n. 1846)
• 24 noiembrie: Alexandru Macedonski, 66 ani, poet, prozator, dramaturg și publicist român, membru post-mortem al Academiei Române (n. 1854)
• 18 decembrie: Matthías Jochumsson, 85 ani, scriitor, traducător și preot islandez (n. 1835)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

• Fizică: Charles Edouard Guillaume (Elveția)
• Chimie: Walther Nernst (Germania)
• Medicină: August Krogh (Danemarca)
• Literatură: Knut Hamsun (Norvegia)
• Pace: Léon Bourgeois (Franța)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

• Listă de conducători de stat din 1920

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de 1920 la Wikimedia Commons