1861

Evenimente • Nașteri • Decese

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1861 (MDCCCLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

9 februarie: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza stabilește aspectul stemei Principatelor Unite.
26 februarie: Împăratul Franz Joseph promulgă Patenta din Februarie, constituția "erei liberale" a Imperiului Austriac (1860-1867).
27 februarie: Armata rusă deschide focul asupra unor manifestanți ostili la Varșovia, Polonia, provocând un masacru.

4 martie: Debutul mandatului celui de-al 16-lea președinte american, Abraham Lincoln.
14 martie: Victor Emanuel al II-lea este proclamat rege al Italiei.

12 aprilie: A început Războiul Civil American (Războiul de secesiune) din SUA, încheiat la 9 aprilie 1865. Război fraticid între guvernul federal al Statelor Unite și unsprezece state din Sud care și-au afirmat dreptul de a se separa de Uniune. Rezultatul a fost victoria Statelor din Nord împotriva Statelor din Sud, abolirea sclaviei.

21 iulie: Bătăliile de la Bull Run. Prima dintr-o serie de două bătălii din timpul Războiului Civil American purtate pe un râu lângă Manassas, Virginia.

11 noiembrie: Ludovic I devine rege al Portugaliei, până la decesul său din anul 1889.

11 decembrie: Alexandru Ioan Cuza în Proclamația către Națiune, aduce la cunoștință, în mod oficial, că "Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată".

Țarul Alexandru al II-lea a abolit sclavia în Rusia.
Sibiu: Un grup de intelectuali români din Transilvania înființează societatea ASTRA.

aprilie: Apare la București Revista română sub conducerea lui Alexandru Odobescu, continuatoarea revistei România Literară.
Charles Dickens publică romanul Marile speranțe.
La Teatrul cel Mare din București se joacă pentru prima dată, Hamlet de Shakespeare, cu Mihail Pascaly în rolul titular.

6 ianuarie: Victor Horta, arhitect și designer belgian (d. 1947)
27 ianuarie: Constantin Prezan, mareșal român (d. 1943)
15 februarie: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (d. 1938)
27 februarie: Rudolf Steiner, filosof austriac (d. 1925)
27 martie: József Koszta, pictor maghiar (d. 1949)
7 mai: Rabindranath Tagore, poet și scriitor indian (d. 1941)
11 septembrie: Juhani Aho, scriitor finlandez (d. 1921)
11 septembrie: Erich von Falkenhayn, șef al statului major german în primul război mondial (d. 1922)
28 septembrie: Aristide Caradja, entomolog și jurist român (d. 1955)
10 octombrie: Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 1930)
7 decembrie: Henri Mathias Berthelot, general francez (d. 1931)
8 decembrie: Georges Méliès, regizor francez (d. 1938)
19 decembrie: Italo Svevo, scriitor italian (d. 1928)
21 decembrie: Constantin Mille, ziarist, nuvelist, poet, avocat român (d. 1927)

10 martie: Taras Șevcenko, 47 ani, poetul național al Ucrainei (n. 1814)
6 iunie: Camillo Benso Conte de Cavour, 50 ani, politician al Italiei înainte de unificare (n. 1810)
14 decembrie: Prințul Albert de Saxa-Coburg-Gotha, 42 ani, prinț consort al reginei Victoria a Marii Britanii (n. 1819)